Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu: Voi încuraja în Parlamentul European ca investițiile din domeniul turismului să devină strategice

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis marți că va încuraja la nivelul Parlamentului European ca investițiile din domeniul turismului să devină strategice în conformitate cu noua strategie a Uniunii Europene privind turismul.

Crețu a făcut aceste precizări în contextul celor mai recente date furnizate de Oficiul European de Statistică care relevă că Italia a rămas unul dintre principalii parteneri economici ai României.

“Această situație se datorează mult și românilor stabiliți în peninsulă. Acum doi ani îi reîntâlneam pe românii din Torino. Așa cum am mărturisit și atunci, a fost o întâlnire plină de emoție. Și în capitala regiunii Piemonte, românii formează o comunitate respectată, recunoscuți profesional, oameni care s-au integrat ușor. Mulți dintre aceștia lucrează în domeniul HoReCa și în turism, domenii foarte afectate de pandemie. Acesta este și motivul pentru care mulți dintre cei 1,2 milioane de români stabiliți în Italia au trecut și trec printr-o perioadă foarte dificilă”, a spus ea, într-o postare pe Facebook, făcând trimitere la perioada în care era comisar european și care regiunea Piemonte a absorbit fonduri europene în valoare de peste 300 de milioane EUR pentru proiecte care în total depășesc 770 milioane EUR.

Aceasta s-a declarat convinsă odată încheiată această pandemie, turismul va revitaliza economiile statelor membre.

“Voi încuraja, în calitate de Membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, ca investițiile în turism să devină strategice – așa cum, de altfel, am cerut și prin votul pe care l-am acordat în Parlamentul European luna trecută, când am adoptat noua strategie a Uniunii Europene privind turismul. E vital ca relansarea economică să fie pregătită de acum. Și sunt convinsă că românii vor rămâne la fel de apreciați în Italia – ca și înainte de pandemie – pentru munca și profesionalismul lor”, a conchis ea.

Parlamentul European a adoptat la 25 martie o rezoluție referitoare la o strategie a UE pentru un turism sustenabil, constatând că pandemia de COVID-19 a paralizat sectorul turismului din UE, 6 din 27 milioane de locuri de muncă fiind în pericol.

Eurodeputații au subliniat că sectorul turismului și al călătoriilor reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul UE. Prin urmare, aceștia au îndemnat țările UE să îl includă în planurile lor de redresare și să ia în considerare reducerea temporară a TVA-ului pentru aceste servicii.

În cele din urmă, Parlamentul European a invitat Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru Turism, care să sprijine ecosistemul turistic, să promoveze marca europeană, să furnizeze UE cele mai recente date factuale privind turismul, să ajute întreprinderile mici să acceseze fonduri UE și să ajute sectorul turismului să se pregătească pentru crize viitoare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, raportor privind Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, a pledat luni pentru revizuirea acestuia, într-o intervenție pe care a susținut-o în plenul legislativului european de la Strasbourg cu ocazia prezentării raportului.

“FSUE este dovada vie a faptului că Uniunea Europeană nu e ceva abstract, ci o prezență cât se poate de concretă în viața tuturor cetățenilor. Fie că ne referim la cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre țările europene este esențială – mai ales în momente de cumpănă”, a afirmat Corina Crețu.

Ea a indicat că FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene. Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

“Mi-am exprimat, cu această ocazie, întreaga compasiune pentru cetățenii europeni afectați de fenomene naturale. Sper ca, prin votul din Parlamentul European, să alinăm durerea lor și, pe cât posibil, să evităm situații similare în viitor”, a conchis ea.

Prezentarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Actuala criză sanitară ar trebui să reprezinte argumentul cel mai puternic pentru investiții masive în domeniul sănătății, însă luptele politice eclipsează orice progres în această direcție, a deplâns, luni, europarlamentarul Corina Crețu.

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu a evidențiat că în anul 2018 a contribuit la o mai bună echipare a sistemului sanitar din România. La acel moment, pentru a evita ca România să piardă fonduri europene, comisarul Corina Crețu a aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR).

“Am realocat atunci 72,5 milioane EUR către axa prioritară 8 “Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale”, pentru a finanța achiziția de ambulanțe și echipamente medicale. Astfel, toate județele și-au putut moderniza parcul de ambulanțe sau au achiziționat utilaje pentru cazuri speciale, cum sunt salvările dotate cu scări de incendiu, în cazul în care aceste evenimente tragice se petrec la etajele superioare ale unor blocuri. Am considerat că această măsură poate contribui la o mai bună gestionare a urgențelor medicale, permițând în același timp accesul egal al populației la servicii de asistență medicală și prim-ajutor”, a amintit ea.

Însă, Corina Crețu a atras atenția că aceste măsuri nu sunt suficiente. “Astfel de măsuri și proiecte trebuie să fie adoptate și implementate sistematic, mai ales având în vedere presiunea de astăzi asupra sistemului de sănătate”, a subliniat europarlamentarul.

În ciuda tuturor evidențelor, speranța mea este că Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională – așa cum, de altfel, acesta îl merită de mult, de foarte mult timp“, a conchis Crețu.

Citiți și 10 priorități europene pentru ministrul sănătății

România va beneficia în următorii ani de sume importante de bani prin intermediul mecanismelor europene pentru modernizarea și reziliența sistemului sanitar.

La nivelul sumelor alocate României prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, autoritățile de la București au inclus și Programul Operaţional de Sănătate (POS), care va fi primul astfel de program dedicat exclusiv sănătății, și prin care vor putea fi accesate 4,5 miliarde de euro pentru finanţarea serviciului public de sănătate.

Acest program va finanța investiții precum pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, digitalizarea sistemului medical, precum și servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu.

Separat, 2,45 miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit Comisiei Europene, PNRR-ul Românie va aloca astfel 2 miliarde de euro pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc. Aproximativ 470 de milioane vor merge către digitalizarea sistemului de sănătate.

Alte priorități includ cele 3 spitale regionale de la Cluj-Napoca, Craiova și Iași, ale căror contracte de finanțare au fost semnate, însă aceste proiecte sunt întârziate.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO57 mins ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.4 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH4 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA5 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA6 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.6 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending