Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, susține că dezvoltarea durabilă a unei țări depinde de calitatea instituțiilor, de politici publice fundamentate pe analize riguroase și de un nivel ridicat de educație economică și financiară. Într-un interviu acordat revistei „Ambasador pentru România”, acesta subliniază că știința economică are rolul de a oferi repere solide pentru decizii responsabile și de a contracara soluțiile populiste sau lipsite de sustenabilitate.
Potrivit viceguvernatorului BNR, România are nevoie de politici publice coerente, orientate spre stabilitate fiscală și dezvoltare pe termen lung, în contextul dezechilibrelor macroeconomice și al provocărilor generate de crizele recente. El atrage atenția că responsabilitatea fiscală și consolidarea finanțelor publice sunt condiții esențiale pentru creșterea economică și pentru menținerea încrederii în economie.
- „Sunt de părere că principala provocare a României ține de calitatea politicilor publice și de coerența acestora cu obiectivele pe care dorim să le urmărim. Totodată, pentru a răspunde exigențelor de bună guvernare, este esențial ca politicile publice să treacă testul regulilor generale și credibile, adică să iasă din sfera jocului de interese speciale și să fie sustenabile pe termen lung, dincolo de logica anilor electorali. Însă, pentru aceasta, avem nevoie de responsabilitate politică și stabilitate instituțională.”
Cosmin Marinescu evidențiază, de asemenea, rolul educației financiare în formarea unei societăți reziliente. El arată că nivelul redus de alfabetizare financiară din România limitează capacitatea populației de a lua decizii economice informate și favorizează vulnerabilitatea în fața inflației, a riscurilor financiare și a discursurilor populiste. În acest context, BNR dezvoltă programe naționale de educație financiară, la care participă anual peste 100.000 de persoane.
De asemenea, Cosmin Marinescu consideră că aderarea României la zona euro ar trebui să reprezinte principalul proiect strategic al următorului deceniu, alături de consolidarea poziției țării în Uniunea Europeană, NATO și OCDE.
- „Pentru România, aderarea la zona euro ar însemna o economie mai puternică, dar și un nivel de trai mai bun pentru populație. Creșterea economică s-ar baza pe o piață mai eficientă și extinsă, dobânzi mai reduse și stabile, dar și rezerve financiare mai solide. Aderarea la zona euro ar reprezenta și un adevărat reviriment instituțional, dat de apartenența asumată la nucleul economic al Europei.”
Totodată, acesta îi îndeamnă pe tinerii economiști să se implice în cercetare și în elaborarea politicilor publice, argumentând că dezvoltarea României depinde de promovarea unor idei bazate pe competență, integritate și respectarea principiilor economiei de piață.
