Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salută ”îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic”.

”Parteneriatul dintre UE și SUA se consolidează și se îmbunătățește de la an la an. Salut îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic. În ciuda crizelor multiple din ultimii ani, astăzi economia transatlantică a ajuns la cote record. Economia europeană și economia americană sunt împreună cea mai mare economie a lumii. Noi reprezentăm jumătate din totalul consumului personal global și aproape o tremie a PIB-ului mondial din punct de vedere al puterii de cumpărare”, a precizat europarlamentarul într-un comunicat de presă, emis la scurtă vreme după vizita sa în Silicon Valley în vederea consolidării legăturilor UE-SUA pe axa inovării și cercetării.

Cristian Bușoi a susținut declarațiile cu cifre:

• Comerțul cu mărfuri dintre SUA și Europa a atins un maxim istoric de 1,2 trilioane de dolari;
• Comerțul cu mărfuri SUA-UE a atins un record de 909,5 miliarde USD, mai mult decât mărfurile UE-China și cu 25% mai mare decât comerțul de mărfuri dintre SUA și China;
• Companiile afiliate din SUA din Europa au câștigat aproximativ 325 de miliarde de dolari, un record deosebit, în timp ce afiliații europeni din SUA au câștigat 151 de miliarde de dolari. Al doilea cel mai înalt nivel vreodată;
• Exporturile de bunuri din SUA și Europa către lume (excluzând comerțul intra-UE) au reprezentat 20% din exporturile globale în 2021. Dar împreună au reprezentat 66% din stocul de ieșire și 66% din stocul de intrare al ISD la nivel mondial.

”Sunt cifre care vorbesc de la sine și arată încă o dată că Lumea Liberă se poate dezvolta și poate aduce prosperitate, conlucrând și respectându-se reciproc”, a mai spus eurodeputatul.

Acesta a mai punctat că ”economia transatlantică aduce prosperitate cetățenilor săi, locuri de muncă și creează climatul necesar pentru dezvoltarea societăților”.

”SUA a venit alături de Europei și a ajutat la consolidarea independenței energetice, exportând gaze lichefiate, cota de export ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, fapt ce ne-a permis să răspundem eficient la șantajul făcut de Federația Rusă. Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici și mai prosperi”, a conchis Cristian Bușoi.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a subliniat în cadrul unui eveniment organizat în Silicon Valley, nevoia unei colaborări mai strânse între UE și SUA în domeniul inovării.

Acesta se află într-o vizită oficială în ”capitala mondială a tehnologiei” pentru a organiza alături de comisarul european pentru  Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, Zilele europene ale inovării.

Obiectivul evenimentului este de a atrage investitori și specialiști pentru dezvoltarea sistemului european de inovare.

”În deschiderea EU Innovation Days, am prezentat astăzi acțiunile Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European în domeniul cercetării și inovării. Am subliniat că ITRE susține inițiativele comisarului european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel și programele europene Horizon Europe, Innovation Union și The European Research Area (ERA). Am insistat pe nevoia unui colaborări mai strânse cu SUA în domeniul inovării. Trebuie să știți că Statele Unite ale Americii sunt cel mai important participant non-UE la programele de cercetare ale Uniunii”, a detaliat Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Apelul său vine pe fondul unor valori și ambiții comune în domeniul științei și cercetării, ”pe care îl considerăm esențial pentru progres”.

”Rezultatele și proiectele pe care SUA, în general și Silicon Valley, în special, le au in domeniul inovarii sunt o importantă sursă de inspirație și pentru UE. Am subliniat totodată necesitatea consolidării cooperării transatlantice pentru a răspunde mai bine provocărilor din domeniul sănătății și al climei, dar și oportunităților oferite de inteligența artificială, quantum computing și tehnologia 6G”, a completat eurodeputatul în cadrul evenimentului la care au participat peste 250 de persoane.

Mai mult, acesta a reafirmat ”angajamentul Parlamentului European de a susține toate inițiativele care să transforme Europa într-un continent al inovației și cercetării”. Cristian Bușoi nu a uitat să amintească de Cluj Napoca, ”centru al inovării și excelenței”.

În 2022, investițiile în inovare în Europa s-au ridicat la peste 85 de miliarde de euro.

Mandatul Parlamentului European pentru negocierea Rezervei de stabilitate a pieței pentru emisii (MSR) este clar, și anume acela de a menține procentul de 24% și după 2030, a subliniat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o dezbatere a Parlamentului European, reunit la Strasbourg, la care a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

”MSR face parte din pachetul <<Fit for 55>>, planul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. MSR a fost creat pentru a corecta surplusul major de certificate de emisii care s-a acumulat în cadrul EU ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) și de a spori rezistența sistemului în fața dezechilibrelor dintre cerere și ofertă. În același timp, MSR va oferi dezvoltatorilor mai multă încredere atunci când iau decizii de investiții pentru a stimula tehnologia ecologică și eficiența energetică”, a detaliat europarlamentarul.

Acesta a amintit că ”atunci când a negociat cu colegii mei dosarul Rezerva de stabilitate a pieței (MSR) în ENVI, am ajuns la acordul ca MSR să fie menținut la 24%”.

”PE și-a susținut poziția pentru că am înțeles cu toții importanța MSR și rolul său. Mandatul Parlamentului pentru negocierea MSR este clar: menținerea procentului de 24% și după 2030. Votul final pe acest dosar va avea loc astăzi”, a anunțat Cristian Bușoi.

La mijlocul lunii decembrie, Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord provizoriu privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Colegiuitorii au convenit asupra unei ajustări a plafonului global de emisii pe o perioadă de doi ani, și anume de 90 și, respectiv, 27 de milioane de certificate, și asupra creșterii ratei anuale de reducere a plafonului cu 4,3 % pe an din 2024 până în 2027 și cu 4,4 % pe an din 2028 până în 2030 („factorul linear de reducere”).

Rezerva pentru stabilitatea pieței (MSR) va fi consolidată prin prelungirea, după 2023, a ratei de intrare anuale crescute de certificate (24 %) și prin stabilirea unui prag de 400 de milioane de certificate.

Consiliul și Parlamentul au convenit să consolideze mecanismul privind fluctuațiile excesive ale prețurilor, inclusiv prin prevederea unei scoateri automate a certificatelor din MSR pe piață.

Instalațiile care vor beneficia de alocări cu titlu gratuit vor trebui să respecte cerințele referitoare la condiționalitate. Acestea includ audituri energetice și, pentru anumite instalații, planuri privind neutralitatea climatică. În anumite condiții, se pot acorda sectorului încălzirii centralizate din anumite state membre alocări tranzitorii suplimentare cu titlu gratuit, pentru a încuraja decarbonizarea sectorului respectiv. Colegiuitorii au convenit să elimine derogarea pentru instalațiile de generare a energiei electrice și să transfere certificatele rămase către Fondul pentru modernizare, pentru a sprijini modernizarea, diversificarea și transformarea durabilă a sectorului energetic.

Până la 31 iulie 2026, Comisia va efectua o evaluare și va prezenta un raport cu privire la posibilitatea de a include sectorul incinerării deșeurilor municipale în ETS, în vederea includerii acestuia începând din 2028 și a evaluării necesității unei posibilități de renunțare până la 31 decembrie 2030.