Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cu două zile înainte de vizita lui Recep Tayyip Erdogan la Washington, SUA cer Turciei să renunțe la sistemele de rachete rusești S-400 sau va simți ”impactul sancțiunilor”

Published

on

Statele Unite continuă să pună presiune pe Turcia pentru a renunța la sistemele ruse de apărare anti-rachetă S-400.

Astfel, americanii spun că vor impune sancțiuni, a declarat duminică consilierul pentru securitate națională al președintelui american, Robert O’Brien, potrivit Reuters, citat de Adevărul.ro.

”Turcia va simţi impactul acelor sancţiuni”, a declarat O’Brien pentru emisiunea „Face the Nation” de la postul CBS, într-un interviu, referindu-se la pedepsele în conformitate cu legea americană, cunoscută sub denumirea de Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act, despre care a spus că va trece de Congres cu un sprijin ”covârşitor” bipartizan.

Comentariile oficialului american vin cu doar câteva zile înainte ca Recep Tayyip Erdogan să efectueze o vizită la Casa Albă, programată pe 13 noiembrie. Acesta va avea o întrevedere și o conferință de presă comună cu președintele american Donald Trump.

Liderii celor două state membre NATO s-au ciocnit în ultima perioadă, mărul discordiei fiind achiziționarea, de către Ankara, a sistemului rus de apărare anti-rachetă S-400, dar și intervenția militară în nordul Siriei, după ce Administrația Trump a decis retragerea trupelor americane, potrivit Politico Europe.

Achiziţionarea de către Ankara a sistemului rus de rachete antiaeriene S-400 este una dintre probleme la fel ca şi susţinerea de către americani a opozanţilor regimului Erdogan. Washingtonul spune că S-400 este incompatibil cu metodele de apărare ale NATO şi ameninţă avioanele de luptă F-35 produse de compania americană Lockheed Martin.

SUA a scos Turcia din programul F-35, deşi turcii produceau componente pentru aceste avioane superperformante.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Published

on

© Secretary Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat American, Antony Blinken, a avut o întrevedere cu cancelarul german, Olaf Scholz, cu ocazia vizitei sale la Berlin, parte a unui turneu în Europa care se va încheia astăzi la Geneva, unde oficialul american se va întâlni cu omologul rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre tensiunile de la granița ucraineană, provocate de Moscova.

”Cancelarul Scholz și secretarul Blinken au reafirmat angajamentul nostru comun de a consolida în continuare parteneriatul SUA – Germania și au subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea și prosperitatea globală. Cancelarul și secretarul au reiterat sprijinul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și angajamentul comun de a impune consecințe masive și costuri severe în cazul în care Rusia își intensifică agresiunea împotriva Ucrainei”, a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price.

Cei doi oficiali au abordat și ”provocările pe care le ridică Republica Populară Chineză”, reiterând ”angajamentul comun de a susține valorile universale”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost o altă temă dezbătută de Blinken cu Scholz, amândoi apreciind urgența identificării unei înțelegeri pentru a ca acesta să fie pus în aplicare, înaintea de închiderea ”ferestrei de oportunitate”.

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali pentru a transmite Rusiei un ”mesaj pe o singură voce”.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În pofida acestor declarații, situația tensionată de la granița ucraineană pune presiune pe Berlin, care s-ar putea afla în poziția de a alege între viabilitatea politică a gazoductului Nord Stream 2, având în vedere deficitul de gaz din Europa, și amploarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, în cazul unui atac al Rusiei înmpotriva Ucraina.

Nu trebuie ignorată nici presiunea care ar putea veni de peste ocean, din partea Washingtonului. Să nu uităm că Senatul american a dezbătut joia trecută un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Berlinul este conștient că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

Revenind la eforturile diplomatice întreprinse de Occident în criza ucraneană din această săptămână, trebuie să amintim aici vizita secretarului de stat american, Antony Blinken, la Kiev  de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Acesta se adaugă ajutorului trimis Ucrainei de Regatul Unit, ce constă în arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Oficialul american a poposit apoi la Berlin, unde s-a întâlnit cu miniștrii de externe german și francez, Annalena Baerbock, respectiv Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși.

Tot de la Berlin, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta. 

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europene, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell. 

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina. De altfel, Rusia a informat că trimite două batalioane de sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a se alătura exerciţiilor militare care vor avea loc luna viitoare, potrivit Agerpres. 

Există temeri exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Acesta este unul dintre motivele pentru care președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

De altfel, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

Pentru a arătat încă o dată ”forța Occidentului unit” și pentru că ”securitatea Europei este imposibilă fără restaurarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, secretarul de stat american Antony Blinken urmează să aibă astăzi o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Published

on

© Liz Truss/Twitter

Ministrul britanic de externe Liz Truss a avertizat Rusia că orice invazie a Ucrainei ar duce doar la „un impas teribil și la pierderi de vieți omenești” de amploarea războiului sovieto-afgan, relatează AFP, preluat de Agerpres.

În cadrul unui discurs rostit la Institutul Lowy din Sydney, Australia, Truss a încadrat conflictul din Ucraina ca parte a unei dispute mai largi între ceea ce ea consideră a fi state liberale și autocrații, inclusiv Rusia și China.

Aceasta l-a îndemnat pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”. Kremlinul, a spus aceasta, „nu a învățat lecțiile istoriei”, iar o „invazie va duce doar la un impas teribil și la pierderi de vieți omenești, așa cum o știm din războiul sovieto-afgan și din conflictul din Cecenia”.

Truss a adăugat: „Avem nevoie ca toată lumea să se implice. Împreună cu aliații noștri, vom continua să fim alături de Ucraina și să îndemnăm Rusia la dezescaladare și să se angajeze în discuții semnificative. Ceea ce se întâmplă în Europa de Est contează pentru întreaga lume.”

De asemenea, șefa diplomației britanice a afirmat că autocrațiile sunt „încurajate într-un mod pe care nu l-am mai văzut de la Războiul Rece încoace. Acestea caută să exporte dictatura ca un serviciu în întreaga lume. Acesta este motivul pentru care regimuri precum cele din Belarus, Coreea de Nord și Myanmar își găsesc cei mai apropiați aliați la Moscova și Beijing”.

Comentariile sale au fost făcute cu câteva ore înainte ca diplomații de vârf ai Rusiei și Statelor Unite să se întâlnească în Elveția pentru a discuta despre tensiunile în creștere generate de masarea a zeci de mii de soldați ruși la granița cu Ucraina, după ce seria de întâlniri între oficialii celor două părți în ultima săptămână nu au produs niciun progres.

Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit la Geneva pentru discuții cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după o trecere prin Europa pentru a susține angajamentele aliaților americani de a pedepsi Rusia cu sancțiuni în cazul în care aceasta va continua invazia în Ucraina.

Truss, împreună cu secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, se află în Australia pentru a discuta despre următoarea etapă a parteneriatului AUKUS, inclusiv despre planurile ca Australia să aibă acces la tehnologia americană pentru submarinele cu propulsie nucleară.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va avea vineri o întâlnire cu prmeierul Nicolae Ciuca pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO, a transmis Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, întâlnirea are loc la Palatul Cotroceni de la ora 13.00.

Discuția dintre președinte și premier are loc în contextul în care Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației și avertizează că vor impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina.

Pe de altă parte, ea urmează anunțurilor președinților Franței și Statelor Unite. Emanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, în timp ce Joe Biden a spus că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

Ambele anunțuri au fost salutate de președintele Klaus Iohannis și de premierul Nicolae Ciucă.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Totodată, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni în raport cu propunerile și discuțiile cu Federația Rusă pe tema securității Europei.

Joi seară, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Un astfel de moment a avut loc și pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

Continue Reading

Facebook

U.E.52 mins ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN53 mins ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA1 hour ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Actul Serviciilor Digitale stabilește o serie de dispoziții pentru ca platformele online să fie mai responsabile pentru deciziile pe care le iau

NATO2 hours ago

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

NATO3 hours ago

Spania și Franța vin la Marea Neagră: Madridul trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Parisul va desfășura nave și avioane în apropiere de România

Daniel Buda18 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending