Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de educație ca fundament al modelului social european și piatră de temelie a prosperității, democrației și competitivității noastre, a transmis Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, în contextul Zilei Internaționale a Educației.

„Educația le permite oamenilor să își modeleze propriul viitor, consolidează democrațiile noastre și promovează coeziunea socială. Acesta îi echipează pe europeni pentru a face față provocărilor comune, de la tranziția digitală și tranziția verde la securitate și reziliență, asigurându-se, în același timp, că toată lumea poate participa pe deplin în societate”, a declarat Mînzatu. 

Spațiul european al educației a adus statele membre mai aproape, prin obiective comune, cooperare și mobilitate, a transmis Roxana Mînzatu, subliniind însă că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu lacune de competențe, dificultăți în recunoașterea calificărilor, un deficit de cadre didactice și formatori, precum și cu riscuri persistente de excluziune.

„Abordarea acestor provocări este esențială pentru ca sistemele noastre de educație și formare să fie adaptate exigențelor viitorului. Odată cu crearea uniunii competențelor, Comisia a plasat competențele și aptitudinile în centrul agendei politice a UE. Într-o lume modelată de digitalizare și de inteligența artificială, competențele de bază trebuie să meargă dincolo de alfabetizare, matematică și științe. Educația digitală și cea civică sunt la fel de esențiale, permițând cursanților să gândească critic, să se implice în mod democratic și să navigheze în lumea digitală”, a adăugat acesta. 

Mai mult, Roxana Mînzatu a precizat că Executivul European va adopta anul acesta un pachet privind educația, menit să capaciteze cursanții, să sprijine cadrele didactice și să modernizeze școlile. Potrivit acesteia, pachetul va consolida competențele de bază printr-o schemă de sprijin dedicată, va încuraja cooperarea între școlile din statele membre și va susține dezvoltarea educației digitale.

„Anul acesta va fi, de asemenea, esențial pentru consolidarea dimensiunii europene a educației civice, astfel cum s-a anunțat în Scutul european pentru democrație. Strategia europeană în domeniul educației și formării profesionale va urmări să facă educația și formarea profesională mai atractive și mai inovatoare. Privind în perspectivă, Foaia de parcurs pentru 2030 privind viitorul educației și competențelor digitale va promova alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, bunăstarea digitală, reziliența la dezinformare, suveranitatea digitală și cooperarea cu actorii europeni din domeniul EdTech”, a mai spus Roxana Mînzatu. 

În finalul mesajului său, Roxana Mînzatu a precizat că Uniunea Europeană depune eforturi active, atât pe continentul nostru, cât și dincolo de acesta, pentru a promova o educație favorabilă incluziunii și de înaltă calitate.

Aceasta a subliniat că, prin schimbul de expertiză, sprijinirea cadrelor didactice, investiții în competențe orientate către viitor și promovarea mobilității pentru învățare și cooperare, Uniunea își propune să contribuie la dezvoltarea talentelor la nivel global.

„Într-o lume mai rapidă și mai instabilă, promovarea educației nu este doar un act de solidaritate, ci și o investiție vitală în stabilitate și într-un viitor comun bazat pe valori democratice. Astăzi, onorăm educatorii și cursanții și invităm toate părțile interesate să colaboreze pentru a construi o lume echitabilă și pregătită pentru viitor prin educație”, a conchis Roxana Mînzatu.

În 2024, emisiile de gaze cu efect de seră ale economiei UE generate de activitățile economice și gospodării au înregistrat un total 3,3 miliarde de tone de echivalent CO2, adică o scădere de 1 % față de 2023 și o reducere de 20% față de 2013, arată datele Eurostat. 

Între 2013 și 2024, sectorul energetic (furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat) a înregistrat cea mai puternică rată de scădere și cea mai mare reducere globală, cu o scădere de 49 % (-512 milioane de tone de echivalent CO2). În aceeași perioadă, alte trei activități economice au înregistrat, de asemenea, reduceri de două cifre: mineritul și exploatarea în cariere (-37 %, -25 milioane de tone de echivalent CO2), industria prelucrătoare (-18 %, -146 milioane de tone) și serviciile (-14 %, -36 milioane de tone).

Singurele două activități economice care au înregistrat o creștere a emisiilor au fost transportul și depozitarea (14 %, +57 de milioane de tone de echivalent CO2) și construcțiile (+6 %, +3 milioane de tone).

Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 34 % din 2013

Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră măsoară cantitatea de emisii (măsurată în echivalenți CO2) pe unitate de valoare adăugată brută (măsurată în euro) într-o economie. Este un indicator al eficienței climatice a producției economice. O scădere a intensității emisiilor înseamnă mai puține emisii pentru aceeași generare de valoare adăugată.

Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră în UE a scăzut cu 34 % între 2013 și 2024. Acest rezultat se datorează scăderii simultane a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de economia UE și creșterii valorii adăugate a acesteia (+20 %). Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în Estonia (-64 %), Irlanda (-50 %) și Finlanda (-44 %). Numai Malta (+17 %) a înregistrat o creștere a intensității emisiilor sale din 2013.

În România, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 34,7%.