Connect with us

U.E.

Curtea de Justiție a UE dă o lovitură Poloniei și Ungariei: CE poate întrerupe finanțarea europeană către statele membre care încalcă principiile statului de drept

Published

on

© Représentation permanente de la France auprès de l'UE/ Facebook

Curtea de Justiție a UE respinge în integralitate contestațiile Poloniei și Ungariei privind condiționarea banilor europeni de respectarea statului de drept. Prin urmare, Comisia Europeană poate întrerupe finanțarea către statele membre care încalcă principiile statului de drept, se arată într-o decizie a instanței supreme a UE, publicată miercuri, 16 februarie.

La 16 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.

Ungaria și Polonia au introdus fiecare câte o acțiune în fața Curții de Justiție solicitând anularea acestui regulament. Ele își întemeiază acțiunile lor pe absența unui temei juridic adecvat în Tratatele UE și FUE, pe o eludare a procedurii prevăzute la articolul 7 TUE, pe o depășire a competențelor Uniunii și pe o încălcare a principiului securității juridice.

Ambele țări sunt beneficiari importanți ai fondurilor UE și se temeau că Comisia Europeană va folosi sancțiunile împotriva lor, după ce au fost acuzate că au subminat standardele democratice, cum ar fi independența justiției.

Curtea constată că procedura instituită prin regulament nu eludează procedura prevăzută la articolul 7 TUE și respectă limitele competențelor atribuite Uniunii. Astfel, procedura prevăzută la articolul 7 TUE are ca finalitate să permită Consiliului să sancționeze încălcări grave și persistente ale fiecăreia dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea și care definesc identitatea sa, în scopul, printre altele, de a obliga statul membru în cauză să pună capăt acestor încălcări. În schimb, regulamentul vizează protejarea bugetului Uniunii, și aceasta numai în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru care afectează sau riscă în mod grav să afecteze buna execuție a acestui buget. În consecință, așa-numita procedură a articolului 7 TUE și cea instituită prin regulament urmăresc scopuri diferite, iar fiecare dintre ele are un obiect care este în mod clar distinct.

În plus, dat fiind că regulamentul nu permite Comisiei și Consiliului să examineze decât situații și comportamente care sunt imputabile autorităților unui stat membru și care sunt relevante pentru buna execuție a bugetului Uniunii, puterile conferite acestor instituții prin acest regulament nu depășesc limitele competențelor atribuite Uniunii.

În al treilea rând, în ceea ce privește argumentul Ungariei și al Poloniei întemeiat pe o încălcare a principiului securității juridice, în special prin aceea că regulamentul nu ar defini noțiunea de „stat de drept” și nici principiile sale, Curtea subliniază că principiile care figurează în regulament, ca elemente constitutive ale acestei noțiuni, au fost pe larg dezvoltate în jurisprudența sa, că aceste principii au ca sursă valorile comune recunoscute și aplicate și de statele membre în propriile ordini juridice și că acestea decurg din noțiunea de „stat de drept” pe care statele membre o împărtășesc și la care aderă, ca valoare comună tradițiilor lor constituționale. În consecință, Curtea consideră că statele membre sunt în măsură să determine cu suficientă precizie conținutul esențial, precum și cerințele care decurg din fiecare dintre aceste principii.

De luni de zile, Parlamentul European – care aprobă bugetele multianuale ale UE – a îndemnat Comisia să taie imediat aceste fonduri.

Acesta afirmă că țările au depășit de mult pragul la care ar trebui lansat mecanismul. Legislativul a lansat chiar și propriile proceduri legale împotriva Comisiei, acuzând-o de nepăsare.

Cu toate acestea, executivul UE, care se teme că ar putea face obiectul unor contestații juridice, a preferat să construiască treptat un caz sperând că va fi inatacabil.

În noiembrie, Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale Varșoviei și Budapestei, subliniind ceea ce consideră a fi deficiențe democratice.

În cazul Poloniei, Bruxelles-ul critică reformele judiciare despre care susține că subminează independența judecătorilor și refuzul Varșoviei de a accepta supremația legislației UE asupra legislației poloneze.

De altfel, menționăm că Executivul european nu a aprobat încă planul polonez din cauza disputei legate de statul de drept. În cadrul Fondului de redresare al UE, Polonia ar putea primi aproximativ 58,1 miliarde de euro, dintre care 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 34,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

În ceea ce privește Ungaria, Comisia menționează preocupări legate de emiterea de contracte publice, conflicte de interese și cheltuirea coruptă a fondurilor europene.

Deși mecanismul este în vigoare de la începutul anului 2021, La cererea țărilor UE, Bruxelles a fost de acord să aștepte hotărârea înainte de a lua o decizie finală cu privire la tăierea plăților către țări precum Polonia și Ungaria, care se confruntă de mult timp cu liderii UE din cauza acuzațiilor de regres democratic. Acum, cu hotărârea în favoarea sa, Bruxelles-ul se va confrunta cu o presiune și mai mare pentru a acționa.

Întârzierea fusese convenită cu Ungaria și Polonia în 2020 ca o concesie la momentul respectiv pentru a se ajunge urgent la un acord cu privire la bugetul multianual al UE.

În orice caz, Comisia ar avea nevoie de voturile majorității statelor membre pentru a aproba utilizarea mecanismului prin vot cu majoritate calificată.

De altfel, în hotărâre CJUE se precizează că, în ceea ce privește temeiul juridic al regulamentului, procedura prevăzută de regulament nu poate fi inițiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia. În plus, măsurile care pot fi adoptate în temeiul regulamentului privesc exclusiv execuția bugetului Uniunii și sunt toate de natură să limiteze finanțările care au ca sursă acest buget în funcție de impactul asupra acestuia al unei astfel de afectări sau al unui astfel de risc grav.

Prin urmare, regulamentul urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări.

 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat, joi, programul de politică pentru 2030 intitulat „Calea către deceniul digital”, care asigură faptul că UE își îndeplinește obiectivele pentru o transformare digitală în conformitate cu valorile UE.

Decizia urmărește să consolideze poziția de lider a UE în domeniul digital prin promovarea unor politici digitale incluzive și durabile, în serviciul cetățenilor și al întreprinderilor. În acest scop, aceasta stabilește obiectivele digitale concrete pe care UE și statele sale membre urmăresc să le atingă până la sfârșitul deceniului în patru domenii:

  • consolidarea competențelor digitale și a educației digitale
  • infrastructuri digitale securizate și sustenabile
  • transformarea digitală a întreprinderilor
  • digitalizarea serviciilor publice

În prezent, doar jumătate din populația adultă europeană are competențe digitale de bază, iar întreprinderile noastre suferă din cauza lipsei infrastructurii necesare. Acest program va asigura faptul că întreaga economie și societate se pot angaja pe calea unei transformări digitale bine orientate. Competențele digitale și infrastructura îmbunătățită sunt esențiale pentru prosperitatea, securitatea și reziliența societăților noastre”, a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministru ceh pentru digitalizare și ministrul dezvoltării regionale.

Programul de politică introduce o nouă formă de guvernanță bazată pe cooperarea dintre statele membre și Comisie, pentru a se asigura că Uniunea își atinge în comun obiectivele ambițioase, în ceea ce privește capacitățile și tehnologiile digitale, progrese pe care statele membre nu le-ar putea realiza pe cont propriu. În acest sens, conceptul de proiecte multinaționale care prevăd continuarea cooperării și a investițiilor comune pentru a contribui la atingerea obiectivelor este, de asemenea, dezvoltat în decizie. Acestea sunt proiecte la scară largă care pun în comun resursele UE, naționale și private pentru a realiza progrese pe care niciun stat membru nu le-ar putea realiza pe cont propriu.

Comisia va elabora, împreună cu statele membre, traiectorii la nivelul UE pentru fiecare dintre obiectivele digitale ale UE. Statele membre vor elabora proiecte de traiectorii naționale și de foi de parcurs strategice pentru a atinge aceste obiective până la revizuirea preconizată a acestora în 2026. Progresele vor fi monitorizate pe baza indicelui economiei și societății digitale (DESI) și vor fi evaluate în raportul anual al Comisiei privind stadiul evoluției deceniului digital.

Programul de politică va facilita investițiile în domenii precum calculul de înaltă performanță, infrastructura și serviciile comune de date, tehnologia blockchain, procesoarele de mică putere, dezvoltarea paneuropeană a coridoarelor 5G, parteneriatul de înaltă tehnologie pentru competențe digitale, infrastructura cuantică securizată și rețeaua de centre de securitate cibernetică, administrația publică digitală, instalațiile de testare și centrele de inovare digitală.

Decizia prevede, de asemenea, un mecanism eficient de cooperare între statele membre și Comisie în vederea realizării obiectivelor programului.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat joi “extrem de dezamăgită” de decizia din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne al UE ca România şi Bulgaria să nu fie admise încă în Spaţiul Schengen.

Sunt extrem de dezamăgită de amânarea aderării Bulgariei şi României la Schengen. Ambele ţări sunt pregătite şi meritau să intre. Din partea Parlamentului European, cer Consiliului UE să acţioneze şi să se asigure că este găsit un compromis. Numai atunci suntem uniţi cu adevărat“, a scris Metsola, membră a Partidului Popular European, pe contul său de Twitter.


Citiți și

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea


Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat joi față de decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne de a bloca aderarea României la spațiul Schengen prin veto-ul exprimat de Austria în cazul țării noastre, avertizând că atitudinea Vienei “riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene”.

“Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene”, a spus Iohannis, într-o declarație remisă de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a subliniat că un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană.

Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic“, a spus președintele.

Iohannis a asigurat că România va continua să acționeze cu responsabilitate, hotărâre și bună credință în direcția consolidării securității interne a Uniunii Europene, așa cum a făcut-o și până acum.

Președintele a mulțumit tuturor statelor membre și Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE și în consolidarea proiectului european, au susținut aderarea țării noastre: “Sprijinul și solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european”.

Dragi români, România nu se oprește aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge“, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Citiți și Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu13 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga14 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA15 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN19 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN21 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending