Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut vineri o întrevedere bilaterală cu omologul său elen, Athanasios Plevris. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării dintre România și Grecia în domeniile afacerilor interne, cu accent pe gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

„Grecia este unul dintre cei mai importanți parteneri ai României în regiune. Avem viziuni comune privind importanța securității interne și a unei politici europene coerente în domeniul migrației și azilului”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

Potrivit unui comunicat al MAI, în cadrul întrevederii, Cătălin Predoiu a prezentat rezultatele concrete ale României în domeniul gestionării fluxurilor migratorii și al consolidării frontierelor externe ale Uniunii Europene. România a înregistrat o reducere cu 74% a migrației ilegale în 2024 față de 2022, iar în anul 2025, o scădere de 80% comparativ cu anul precedent.

Aceste rezultate au fost posibile printr-o abordare integrată, care a inclus consolidarea capacităților Poliției de Frontieră, investiții în infrastructură, precum și cooperare operativă cu statele vecine și cu Agenția Frontex, alături de un control eficient al frontierelor, precizează sursa citată.

Cătălin Predoiu a subliniat angajamentul României pentru o abordare echilibrată între securitate și responsabilitate umanitară, prin măsuri ferme împotriva rețelelor de trafic de migranți, sprijinirea integrării migranților legali și promovarea solidarității efective între statele membre ale Uniunii Europene, în special cele de primă intrare.

România împărtășește viziunea Greciei privind necesitatea simplificării și eficientizării procedurilor de identificare a persoanelor care intră pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a asigura un proces sigur, transparent și predictibil.

De asemenea, a fost subliniată importanța unei abordări integrate, care să combine dimensiunea externă a securității, controlul frontierelor și gestionarea internă a fluxurilor migratorii, inclusiv prin măsuri de returnare și sprijin pentru statele de primă intrare.

În context regional, ministrul Predoiu a evidențiat rolul cooperării cu statele din Balcanii de Vest pentru prevenirea intrărilor ilegale, menționând că rutele migratorii din această zonă au înregistrat o scădere semnificativă a fluxurilor în 2024, însă rămân vulnerabile la posibile reactivări.

Referindu-se la migrația legală, ministrul afacerilor interne a prezentat demersurile României privind adaptarea cadrului legal în scop de muncă, prin simplificarea etapelor administrative, digitalizarea proceselor și eficientizarea procedurilor de obținere a avizelor, cu accent pe transparență, predictibilitate și securitate pentru angajatori și migranți.

Totodată, a fost subliniată importanța măsurilor de integrare socio-economică a migranților legali, în special în sectoarele economice cu deficit de forță de muncă.

La rândul său, ministrul Athanasios Plevris a subliniat progresele înregistrate de Grecia în gestionarea migrației, evidențiind o scădere de 44% a migrației ilegale în 2025, ca urmare a îmbunătățirii cooperării cu Turcia și a implementării unei legislații mai ferme.

Oficialul elen a menționat că noile reglementări au transmis un mesaj clar rețelelor de contrabandă, avertizând că operațiunile ilegale sunt acum extrem de riscante și cu șanse minime de succes.

În același timp, autoritățile elene sprijină integrarea refugiaților prin programe de învățare a limbii grecești și dobândirea de competențe profesionale în domenii precum agricultura și construcțiile.

Întrevederea a confirmat interesul comun al României și Greciei de a continua cooperarea bilaterală și de a contribui, prin acțiuni coordonate, la consolidarea securității interne a Uniunii Europene și la gestionarea eficientă, echitabilă și umană a migrației.

Ucraina va încerca să se asigure că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, a declarat vineri seara președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce Ungaria a obținut în aceeași zi o exceptare de la sancțiunile impuse Rusiei în urma întrevederii între președintele american Donald Trump și premierul ungar Viktor Orban la Casa Albă, relatează presa inernațională și Agerpres.

Statele Unite au acordat Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile americane privind importurile de petrol și gaze din Rusia, după ce premierul Viktor Orbán a solicitat excepția în cadrul unei întâlniri cu președintele Donald Trump la Casa Albă și s-a angajat, în schimb, să cumpere gaz natural lichefiat din SUA de 600 de milioane de dolari și să susțină construcția a zece reactoare modulare mici în valoare de până la 20 miliarde de euro.

Donald Trump a impus luna trecută sancțiuni directe împotriva Rusiei vizând în special giganții petrolieri Rosneft și Lukoil, o decizie care amenință cu noi sancțiuni țările ce achiziționează petrol rusesc de la aceste companii.

Viktor Orban, un aliat de multă vreme al lui Donald Trump, s-a întâlnit vineri la Casa Albă cu președintele SUA, aceasta fiind prima lor întâlnire bilaterală de la revenirea republicanului la putere.

În cadrul acestei întrevederi, Orban a explicat motivele pentru care Ungaria are nevoie să utilizeze petrol rusesc, afirmând că problema este crucială pentru Budapesta. Donald Trump a părut să-l asculte cu înțelegere pe prim-ministrul ungar.

Ungaria obține cea mai mare parte a petrolului său prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, ceea ce a dus la tensiuni în relațiile dintre Kiev și Budapesta.

În ultimul timp, mai multe atacuri ucrainene au vizat conducta Drujba în segmentul ce traversează teritoriul rus. În august, de exemplu, fluxul de petrol către Ungaria a fost întrerupt după un atac cu drone ucrainene. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a invocat în acel moment un nou atac asupra securității energetice a țării sale.

Vineri seara, Zelenski a salutat eforturile SUA de a împiedica petrolul rusesc să ajungă în Europa, acuzându-l pe Orban de instrumentalizarea opoziției sale față de Ucraina în scopuri electorale în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Exporturile de petrol și gaze reprezintă o sursă importantă de venit pentru Moscova, care îi permite să finanțeze războiul împotriva Ucrainei, ce durează de peste trei ani și jumătate.

„Nu le vom permite rușilor să vândă petrol acolo (în Europa). Este o chestiune de timp. Este o problemă legată de poziția noastră. Sunt unele lucruri pe care pur și simplu nu le putem face astăzi. Pentru că există multe dependențe diferite în acest puzzle. Dar tot vom reconstitui imaginea din puzzle. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar cele mai mari pierderi ale sale sunt atunci când nu poate comercializa resurse energetice”, a subliniat Zelenski în mesajul său postat pe Telegram. 

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut o întrevedere cu omologul său elen, Kyriakos Pierrakakis, în marja forumului P-TEC de la Atena – eveniment dedicat consolidării cooperării economice dintre Europa și Statele Unite. Discuțiile au vizat întărirea parteneriatului economic dintre România și Grecia, cu accent pe energie, infrastructură și investiții. 

„Un punct central a fost Coridorul Vertical de Transport al Gazelor Naturale, proiect esențial pentru securitatea energetică a regiunii. Am convenit, totodată, să continuăm colaborarea strânsă pe teme europene – incluzând modernizarea fiscală și digitalizarea administrațiilor financiare”, a scris Alexandru Nazare, într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

De asemenea, ministrul Alexandru Nazare a mulțumit Greciei pentru sprijinul constant acordat României în procesele de aderare la Spațiul Schengen și la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Relația noastră rămâne una de încredere și prietenie, bazată pe obiective comune și pe dorința de a construi o Europă mai sigură și mai competitivă în care țările noastre să joace un rol din ce în ce mai important”, a adăugat Nazare. 

Citiți și: Ministrul Finanțelor va discuta la Atena cu omologul grec despre „investiții comune în infrastructura energetică, de transport și digitală”

În final, Alexandru Nazare a declarat că România se bazează în continuare pe sprijinul Greciei în promovarea unor abordări comune în cadrul ECOFIN, inclusiv referitor la dezvoltarea Pieței Unice de Capital, esențială pentru atragerea investițiilor private în regiune.

„De asemenea, contăm pe expertiza grecilor privind dezvoltarea parteneriatelor public-private (PPP), pentru a cofinanța proiecte de impact pentru România”, a conchis ministrul Finanțelor.