Connect with us

NEWS

Custodele Coroanei, Margareta la Palatul Buckingham: ,,Am vorbit despre Centenar, 1918. Mi-a părut foarte bine că am reuşit să facem acest lucru. Să mai continuăm”

Published

on

Custodele Coroanei Române, Margareta, a afirmat, luni seară, că legătura ţării noastre cu Marea Britanie este una foarte strânsă, fapt evidenţiat şi de interesul Familiei Regale britanice pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri, potrivit Agerpres.

La eveniment, Familia Regală britanică a fost reprezentată de Alteţa Sa Regală Principele Michael de Kent.Au fost prezenţi ambasadorii României şi Republicii Moldova la Londra, Dan Mihalache şi, respectiv, Angela Ponomariov. La dineu au luat parte ASR Principesa Elena şi Alexander Nixon, printre invitaţi numărându-se membri ai mediului de afaceri londonez, diplomaţi, personalităţi din societatea civilă, membri ai Consiliului Regal român.

FOTO: FamiliaRegala.ro

“S-a vorbit despre România: cum putem să facem investiţii, ce fel de ţară este … Am vorbit cu un văr de-al meu, Principele Michael de Kent. Îl cunosc de când eram mică. El nu a mai fost în România din 1969. I-am spus că trebuie să revină, că este altă ţară cum. Muzică, cultură, artă, business. Am vorbit de toate aceste lucruri”, a spus MS.

La rândul său, dr. Jonathan Eyal, membru al Consiliului Regal, a declarat că dineul a fost, deopotrivă, “o seară românească şi englezească, o seară europeană”.El consideră că Regele Mihai ar fi fost “extrem de mândru” de marcarea Centenarului Marii Uniri în Marea Britanie. “Cred că ar fi fost extrem de mândru. Pentru el, legătura cu Europa, cu anumite ţări europene, dar în mod special cu Marea Britanie, era o parte din familia lui. Era absolut normal pentru el. Ţin minte că atunci când România a intrat în Uniunea Europeană, vorbind cu el şi spunându-i: ‘Sire, e un mare moment!’, spunea ‘Da. E un mare moment. Dar, până la urmă, e numai o-ntoarcere la normalitate’. Pentru el lucrurile acestea erau foarte evidente, că România aparţine unei anumite familii din care a fost smulsă de evenimente şi nu de sentimente”, a adăugat Eyal.

În cei 152 de ani de existență a Familiei Regale a României, legătura cu Familia Regală a Marii Britanii a fost constantă, bazată pe admirație, afecțiune și respect, atât în dimensiunea sa oficială, reprezentând istoric cele două națiuni, cât și în cea privată, de familie. Este o legătură trainică, întinsă de-a lungul secolelor XIX, XX și XXI, cuprinzând cinci generații.

Marţi, Custodele Coroanei şi principele Radu vor fi primiţi la Palatul Buckingham, în cadrul unei vizite private, de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.Aceasta este prima vizită în Marea Britanie a Majestaţii Sale Margareta, Custodele Coroanei, în calitate de Şef al Casei Regale a României. Vizita are loc pentru a sărbători Marea Unire şi încheierea Primului Război Mondial, precum şi pentru a prefaţa preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. 

Citiți și:

Repere Istorice despre relațiile regale româno-britanice:

Foto: FamiliaRegala.ro

România a fost sărbătorită în inima Londrei, la capela privată a Reginei Elisabeta a Marii Britanii:

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Premierul danez Mette Frederiksen, ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, după ce președintele SUA a anulat vizita în Danemarca, ofensat de refuzul privind vânzarea Groenlandei

Published

on

Premierul danez Mette Frederiksen a avut joi o ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea privind politica de securitate, anunță agenția daneză Ritzau, citată de Reuters, după ce președintele american și-a anulat vizita în Danemarca  pentru că s-a simțit ofensat de refuzul danezilor de a discuta despre vânzarea Groenlandei, informează Agerpres.

”Cei doi lideri au discutat, printre altele, despre nevoia unei aprofundări a cooperării şi gestionării provocărilor comune privind politica de securitate”, a transmis guvernul danez.

La 21 august, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Twitter că și-a amânat vizita în Danemarca, ce urma să aibă loc la începutul lunii septembrie, după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris președintele american într-o postare pe Twitter.

Decizia sa venea după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei de la Danemarca, exprimat la 19 august, drept unul ”absurd”, completând că ”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Plămânii Planetei”, cuprinși de flăcări. Președintele Franței Emmanuel Macron: Pădurea Amazoniană, care produce 20% din oxigenul Terrei, arde. Această ”criză internațională” trebuie discutată de urgență la summitul G7

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în periaoda 24-26 august în orașul francez Biarritz, anunță BBC, citat de Adevărul.ro.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.


El a avertizat că sănătatea Amazonului reprezintă o problemă care creează îngrijorare internațională.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon, potrivit Digi24.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Replicându-i președintelui francez, preşedintele Braziliei l-a acuzat pe liderul de la Paris de mentalitate colonialistă. În fața dezastrului Jair Bolsonaro spune că nu are resurse şi îi acuză pe ecologişti de comploturi.

El a spus că este deschis la dialog despre incendii dacă ar fi ”bazat pe date obiective și respect reciproc”.

”Sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonialistă nepotrivită, care nu aparține în secolul XXI”, a scris preşedintele Braziliei.

Potrivit unor documente publicate de un ONG britanic, citat de The Independent, preluat de Digi24, air Bolsonaro, preşedintele extremist al Braziliei s-ar afla la originea dezastrului din pădurea amazoniană.

Guvernul brazilian intenţionează să construiască poduri, autostrăzi şi o centrală hidroelectrică în junglă pentru a ”contracara presiunea internaţională” pentru protejarea celei mai mari păduri tropicale din lume.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prima centrală nucleară plutitoare din lume, construită de Rusia, va pleca vineri într-un voiaj de 5.000 de kilometri de-a lungul Oceanului Arctic

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește vineri să înceapă un voiaj de 5.000 de kilometri de-a lungul Oceanului Arctic, în pofida îngrijorărilor expriamte de organizațiile de apărare a mediului cu privire la consecințele pe care le-ar putea avea asupra acestei regiuni foarte fragile, anunță AFP, citat de Agerpres.

Călătoria ar urma să se întindă pe o durată de patru-șase săptămâni, în funcție de condițiile meteo, dar și de cantitatea de gheață de-a lungul traseului, în pofida faptului că Pasajul de nord-vest, o cale maritimă cu o lungime de circa 5.780 de km., ce leagă Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific dea-a lungul coastei de nord a Rusiei, a devenit din ce în ce mai accesibil ca urmare a topirii calotei glaciare din cauza încălzirii globale.

Centrala nucleară, care este o barjă uriașă, urmează să alimenteze dezvoltarea producției de hidrocarburi în zonele extrem de izolate. Denumită Akademik Lomonossov, aceasta va pleca din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentat cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, un mic oraş din Siberia orientală, în districtul autonom Chukotka.

Confrom AFP, Akademik Lomonossov are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonossov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending