China a devansat Statele Unite, devenind cel mai mare beneficiar de investiții străine directe în 2020, an în care, pe plan global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut cu 42% în contexul pandemiei de coronavirus, arată un raport publicat duminică de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), potrivit Bloomberg, citat de Agerpres.

Raportul UNCTAD Investment Trends Monitor arată că la nivel global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut până la 859 de miliarde de dolari în 2020, de la 1.500 de miliarde de dolari.

FDI, care includ fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere precum împrumuturile şi investiţiile în interiorul unei companii, sunt un indicator al globalizării şi un posibil semnal al creşterii viitoare a lanţurilor de aprovizionare la nivelul companiilor.

”Investiţiile străine directe au terminat anul 2020 cu 30% sub nivelul înregistrat după criza financiară globală 2009”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Chiar dacă la nivel global investiţiile străine directe s-au prăbuşit, în cazul Chinei au crescut cu 4% până la 163 de miliarde de dolari în 2020, de la 140 de miliarde de dolari în 2019.

Comparativ, în SUA investiţiile străine directe au scăzut cu 49% până la 134 de miliarde de dolari, de la 251 de miliarde de dolari în 2019.

Economia chineză s-a relansat în al patrulea trimestru, când a înregistrat o creștere peste așteptări, astfel că, pe ansamblul anului trecut, Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu 2.3%. Conform acestori cifre, China este singura mare economie care a reușit să evite o contracție anul trecut.

Raportat la regiuni, investițiile străine directe în America de Nord au scăzut cu 46% până la 166 de miliarde de dolari.

Europa a înregistrat performanţe mai slabe, investiţiile străine directe înregistrând o scădere de două treimi până la minus patru miliarde de dolari. Investiţiile străine directe au scăzut cu 37% în America Latină şi Caraibe şi cu 18% în Africa.

Pentru acest an, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) se aşteaptă ca invesţiile străine directe să rămână slabe, din cauza incertitudinii cu privire la evoluţia pandemiei de Covid-19.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan, în cadrul căreia și-a exprimat convingerea că va exista o cooperare bună cu administrația Biden.

”Am avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan. L-am felicitat cu ocazia învestirii în funcție a Președintelui Joe Biden. Statele Unite ale Americii sunt un partener de încredere pentru procesele de dezvoltare și democratizare din Republica Moldova și ne dorim aprofundarea cooperării cu SUA în mai multe domenii”, a precizat Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Cei doi au discutat despre situația politică din țară, despre criza sanitară și cea economică, despre necesitatea restabilirii finanțării externe.

”Republica Moldova are nevoie de ajutor pentru a sprijini agricultorii și antreprenorii să depășească efectele crizei”, a mai spus președintele Republicii Moldova care i-a transmis diplomatului american că speră că ”vom reuși să intensificăm relațiile dintre țările noastre”.

Anterior, în mesajul de felicitare transmis președintelui Joe Biden după depunerea, de către acesta din urmă, a jurământului de învestitură, Maia Sandu și-a exprimat ”speranța că SUA vor rămâne un prieten și un partener apropiat al Republicii Moldova”.

Joe Biden a depus miercuri jurământul în calitate de preşedinte al SUA, în faţa judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, în urma căreia acesta a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

În urma jurământului depus în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor, Kamala Harris a devenit astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Statele Unite încearcă să extindă și să consolideze constrângerile nuclere referitoare la Iran prin mijloace diplomatice, iar această chestiune se numără printre primele discuții ale noului președinte al SUA Joe Biden cu omologii săi, a precizat secretarul pentru presă al Casei Albe, Jennifer Psaki, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Preşedintele a spus clar că el crede că prin diplomaţie succesivă SUA încearcă să extindă şi să consolideze constrângerile nucleare asupra Iranului şi să trateze alte probleme preocupante. Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze constrângerilor nucleare semnificative din acord”, a spus Psaki.

Marți, cu o zi înainte de ceremonia de învestire, secretarul de stat desemnat Antony Blinken a precizat că Washingtnoul va cântări opțiunile înainte de a decide cu privire la revenirea în acordul internațional asupra programului nuclear iranian. În acest sens, președintele Joe Biden va dori să vadă care sunt acțiunile întreprinse de Teheran pentru a respecta acordul.

Kamala Harris a depus miercuri jurământul în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor,  devenind astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

În urma jurământului depus în fața judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, Joe Biden a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Dorind să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, președintele Joe Biden a semnat mai multe decrete care transmis mesajul că Statele Unite s-au întors pe scena globală. 

Printre acestea se numără ordinul executiv care stopează procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății, notificare înaintată către ONU la 6 iulie 2020 de către adminsitrația Trump.

Un alt decret prezindențial important este cel de revenire a Statelor Unite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, semnat de aproape 200 de țări în vederea stopării încălzirii globale prin măsuri concrete, precum reducerea emisiilor de carbon.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.