Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Eugen Tomac a depus, joi, la Senat, decizia de numire a consilierului general al primăriei Capitalei, Cătălin Lucian Iliescu, în funcția de senator PMP, pe poziția vacantată de Traian Băsescu, care și-a dat demisia pentru a prelua funcția de europarlamentar, câștigată la scrutinul din 26 mai.

”Azi (joi – n.r.), preşedintele PMP, domnul Eugen Tomac a depus la Senat decizia de numire a mea în funcţia de senator al PMP pe locul lăsat vacant de dl preşedinte Traian Băsescu prin plecarea la Bruxelles. Voi onora cu cinste şi respect această importantă funcţie. Mulţumesc tuturor celor care au crezut în mine şi îi asigur că nu-i voi dezamăgi”, a scris Lucian Cătălin Iliescu, joi, pe pagina sa de Facebook.

Traian Băsescu va merge în PPE din Parlamentul European de pe prima poziție a Partidului Mișcarea Populară (PMP), care a obținut un scor de 5,67% în alegerile europarlamentare, alături de Eugen Tomac, ocupantul locului doi pe listele formațiunii politice.

Președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin se vor întâlni săptămâna viitoare, în cadrul summitului G20, găzduit de Japonia, a anunțat șeful statului american într-un interviu pentru postul de televiziune Fox News, informează Adevărul.ro.

De asemenea, Donald Trump se va întâlni și cu omologul său chinez, Xi Jinping.

”Vreau să ne înţelegem cu Rusia, şi cred că acest lucru se va întâmpla. Vreau să ne înţelegem şi cu China, şi cred că acest lucru se va întâmpla. Mă voi întâlni cu ambii preşedinţi săptămâna viitoare în Japonia, în cadrul summitului G20”, a declarat Donald Trump.

Summitul G20 va fi găzduit anul acesta de orașul Osaka, în perioada 28-29 iunie, Japonia fiin statul care deține președinția rotativă a Grupului celor 20.

Întâlnirea dintre Trump și Putin va fi prima întrevedere după ce cele două state au decis să suspende obligațiile care le revin prin Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), încheiat în 1987.

De altfel, Duma de Stat din Rusia (camera inferioară a Parlamentului federal) a aprobat marți, 18 iunie, proiectul de lege prin care se suspendă participarea Rusiei la INF.

Se preconizează că proiectul va fi adoptat de Consiliul Federației (Senatul) în data de 26 iunie.

Ambele state s-au acuzat reciproc de nerespectarea INF şi, după contacte fără rezultat între reprezentanţi ai SUA şi Rusiei la Geneva şi Beijing, Washingtonul a anunţat în cele din urmă pe 1 februarie că va ieşi din tratat într-un termen de şase luni.

Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) a fost semnat pe 8 decembrie 1987, la Washington, de către fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan și interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km şi a pus capăt crizei rachetelor declanşate în 1980 prin desfăşurarea de rachete sovietice SS-20 cu focoase nucleare ce erau îndreptate către capitale occidentale.

Ministerul Afacerilor Externe salută progresele semnificative realizate în ancheta coordonată de Echipa Comună de Anchetă (Joint Investigation Team/JIT) cu privire la doborârea zborului MH17, concretizate prin anunţarea, miercuri, de către Parchetul General olandez a demarării acţiunii penale împotriva a patru suspecţi.

”Aceste dezvoltări marchează o nouă etapă în instrumentalizarea unui caz extrem de dificil şi cu puternic impact emoţional. Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanţa cooperării pentru clarificarea circumstanţelor prăbuşirii aeronavei MH-17 şi aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili, în conformitate cu prevederile rezoluţiei Consiliului de Securitate 2166 din 2014”, potrivit unui comunicat al MAE.

Minsiterul Afacerilor Externe reiterează, de asemenea, susținerea pentru desfășurarea procedurilor penale pe teritoriul Olandei și tragerea la răspundere a persoanelor responsabile cu legislația olandeză.

La aproape cinci ani după ce avionul MH17 a fost doborât în estul Ucrainei, eveniment în urma căruia aproape 300 pe persoane și-au pierdut viața, patru suspecți vor fi puși sub urmărie penală, trei dintre ei de naționalitate rusă, un al patrulea fiind ucrainean.

Suspecţii sunt Igor Girkin, fost colonel al serviciului rus de spionaj FSB; Serghei Dubinski, angajat de către agenţia informaţii militare a Rusiei, GRU; şi Oleg Pulatov, fost soldat în unitatea spetsnaz a forţelor speciale GRU. Toţi au fost soldaţi ruşi trimişi peste hotare. Un al patrulea suspect, Leonid Karcenko, este ucrainean. El a condus o unitate militară de luptă în oraşul Doneţk, având funcţia de comandant.

Girkin a fost ministru al Apărării în Republica Populară Doneţk (RPD), susţinută de Moscova. El a fost comandantul RPD atunci când avionul a fost doborât, pe 17 iulie 2014.

Dubinski era adjunctul lui Girkin în RPD şi Pulatov era adjunctul lui Dubinski. Karcenko era sub comanda lor. Anchetatorii au spus că soldaţii ”au format un lanţ care lega RPD de Federaţia Rusă“. Aceasta legătură reprezenta modalitatea prin care separatiştii obţineau echipament greu de la Rusia, inclusiv lansatorul de rachete BUK, folosit pentru a doborî MH17.

Au fost emise mandate internaţionale de arestare şi indivizii au fost trecuţi pe listele internaţionale de căutare, a declarat procurorul-şef olandez Fred Westerbeke. El a mai spus că în cadrul anchetei, s-a discutat cu martori, s-au analizat imagini din satelit, apeluri telefonice şi alte informaţii. Procesul a fost îngreunat din cauza faptului că aria de investigaţie din estul Ucrainei a fost inaccesibilă pentru echipa de anchetatori.

În mai 2018, Echipa internaţională de investigaţie comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda şi alcătuită din anchetatori din Australia, Belgia, Malaysia, Olanda şi Ucraina, a anunţat că stabilit că racheta care a lovit avionul provenea din cadrul celei de-a 53-a brigăzi antiaeriene ruse de la Kursk, în vestul Rusiei.

Boeing-ul Malaysia Airlines, care a decolat de la Amsterdam către Kuala Lumpur, a fost doborât în zbor deasupra zonei de conflict armat din estul separatist prorus al Ucrainei, la 17 iulie 2014. Dintre cei aproape 300 de pasageri care au decedat, 196 erau de olandezi și 38 australieni.

Olanda şi Australia au acuzat în mod deschis Rusia de faptul că este vinovată de moartea cetăţenilor lor, în urma unor dezvăluiri ale JIT.

Cel mai probabil, suspecții vor fi judecați în lipsă, în contextul în care Rusia nu-și extrădează cetățenii urmăriți penal.