Partidul Național Liberal a decis luni fuziunea cu Partidul Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT), condus de Sebastian Burduja, o platformă civică și politică de centru-dreapta, care încurajează implicarea cetăeșenilor din țară și din diaspora în deciziile comunităților, anunță un comunicat al PNL remis CaleaEuropeană.ro.

”O echipă formată din secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, domnul preşedinte al PNL Bihor, Ilie Bolojan, şi subsemnatul am fost mandataţi de Biroul Executiv să demarăm negocierile de integrare în PNL a Partidului Acţiunea Civică a Tinerilor condus de domnul preşedinte Sebastian Burduja. Am purtat discuţiile cu viitorii noştri parteneri şi astăzi am prezentat în BEx rezultatele negocierilor purtate şi am luat decizia să demarăm procedurile de integrare a Partidului Acţiunea Civică a Tinerilor, condus de preşedintele Sebastian Burduja, în PNL”, a anunţat Ludovic Orban, după ședința Biroului Executiv al PNL.

El a precizat că protocolul de fuziune va fi definitivat în zilele următoare, urmând să fie supus aprobării forurilor statutare ale celor două partide.

La rândul său, preşedintele PACT, Sebastian Burduja, a susţinut că această fuziune este ”cea mai importantă mişcare între două forţe politice în România anului 2019”.

”Rezonăm la nivel de valori cu Partidul Națioanal Liberal. Este alternativa de care România are nevoie, este partidul care aparține de cea mai puternică familie europeană, este partidul care a demonstrat atașamentul față de valorile democratice, față de proprietatea privată și înțelegerea unor concepte fundamentale care sunt necesare în ziua de astăzi”, a spus Burduja, fondatorul Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS).

El a arătat că, din punctul de vedere al PACT, România trece printr-o criză profundă.

”La fiecare trei minute un român pleacă din țară, iar acest lucru numai poate să continue. Și eu am stat 12 ani plecat din România și în fiecare zi visul meu a fost să revin acasă. După ce m-am întors, visul meu și visul nostru ca PACT, a devenit să îi ajutăm pe români care au plecat, de fapt milioanele de români alungați din țara lor, să se întoarcă acasa acolo, unde le este locul. Construim acest vis împreună cu Partidul Național Liberal, și vă mai împărtășesc o anecdotă din venirea mea în România. Pe aeroportul Otopeni, la ofițerul de pașapoarte, când i-am spus că după 12 ani m-am întors acasă împreună cu familia, mi-a spus că nu suntem normali la cap și în diverse variațiuni am auzit lucrul asta în fiecare zi de când m-am întors și m-am angajat împreună cu colegii din PACT, să facem o Românie în care normalitatea este alta, în care e normal ca un Guvern să-și reprezinte cetățenii și nu infractorii, în care e normal ca România să fie respectată în Europa pentru ce face, nu pentru cum se imbățoșează în fața partenerilor externi, în care e normal ca românii să rămână acasă, iar cei care au plecat să revină. Aceasta e România pe care ne-o dorim.”, a mai spus acesta.

Experți guvernamentali din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit luni la sediul Națiunilor Unite de la Geneva, pentru a discuta despre modalități menite să prevină situația în care spațiul devine un câmp de luptă, informează DPA, citat de Agerpres.

”Spaţiul este tot mai important pentru dominaţia militară la nivel global”, a declarat preşedintele reuniunii, Guilherme de Aguiar Patriota, înainte de începerea sesiunii de discuţii, care va dura două săptămâni. Majoritatea operaţiunilor militare de pe Pământ se bazează pe comunicaţii prin satelit, iar ţările sunt tot mai îngrijorate cu privire la faptul că asemenea elemente în spaţiu ar putea fi distruse, a adăugat diplomatul brazilian.

În 2008, Rusia şi China au propus încheierea unui acord care să interzică orice armă pe orbita Pământului şi dincolo de ea, precum şi atacuri împotriva obiectelor din spaţiu, însă ţările occidentale s-au opus unui asemenea pact cu clauze obligatorii. SUA şi UE şi-au exprimat susţinerea pentru măsuri fără caracter obligatoriu.

Sesiunea de la Geneva, printre ai cărei participanţi se numără şi România, alături de ţări precum SUA, Rusia, China, Franţa, Germania, India, Pakistan, Australia, Coreea de Sud şi altele, este menită să găsească o soluţie, prin schiţarea unor elemente variate care să poată fi incluse pe viitor într-un pact al ONU.

Participanţii sunt pregătiţi să se concentreze pe modalităţile prin care să fie interzise unele arme sau tipuri de comportamente în spaţiu, potrivit lui Patriota. Ei vor dezbate atât asupra unor norme obligatorii, cât şi asupra unor măsuri fără caracter obligatoriu.

Vor fi considerate ostile acţiuni precum bruierea semnalelor de comunicare, luarea în vizor a sateliţilor cu lasere sau rachete, precum şi dinamitarea de obiecte spaţiale pentru a crea fragmente care să deterioreze alte obiecte din Spaţiu.

Amintim faptul că președintele american, Donald Trump, ordona Pentagonului în luna decembrie să creeze un nou comandament militar special însărcinat pentru spațiu, care va superviza activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Problematica spațiului a devenit un subiect asupra căruia și Rusia s-a aplecat. În luna februarie a anului 2019, Agenția spațială Roscosmos și Academia Rusă de Științe anunța că începe instruirea unor juriști care să poată apăra interesele Rusiei în cazul unor dispute teritoriale pe Lună.

Declarațiile veneau după ce China anunța la începutul lunii ianuarie că a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii, dar și după ce, la 23 ianuarie, comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, semnala necesitatea înființării unei Forțe Spațiale Europene.

Georgia și NATO au lansat luni un exercițiu militar comun cu obiectivul de a îmbunătăți interacțiunea dintre forțele Alianței Nord-Atlantice și cele ale statelor asociate în situații de criză, anunță agenția EFE, citată de Agerpres.

”Această activitate ne va permite să ridicăm capacitatea noastră defensivă şi să se ne apropiem cât mai mult posibil de standardele NATO”, a declarat ministrul adjunct georgian al Apărării, Lela Chikovani, la ceremonia de deschidere a manevrelor.

A landmark #NATOGEOEX19 was officially launched today at “ArmyHall”, MOD Georgia.
The Exercise was opened by 1st Dep. Minister Lela Chikovani & Dep. Chief of the #NATO (JFTC), Brgd. Gen. Ladislav Jung.
1/2 pic.twitter.com/wiUDXFObjj

— MOD Georgia (@ModGovGe) March 18, 2019

La exerciţiu, care va dura până pe 29 martie, vor lua parte 350 de militari din 21 de ţări NATO şi din trei state asociate.

EFE notează că, pentru prima dată în istoria exercițiilor NATO-Georgia, cel lansat luni se va desfășura sub comanda militarilor georgieni.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan.

Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.