Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a precizat în cadrul unui interviu pentru France 24 că grupul pe care îl reprezintă este al treilea ca pondere în Legislativul european, dar fără de care nu se poate construi o majoritate, completând că Renew Europe aspiră spre responsabilități importante, informează Agerpres.
Fostul prim-ministru și comisar european Dacian Cioloș, care a devenit la 19 iunie primul român ales în funcția de președinte al unui grup politic în Parlamentul European, după ce a ieșit învingător în urma competiției interne din cadrul grupului Renew Europe, alcătuit din formațiunea președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european, în fruntea căruia se află Guy Verhofstadt, Alianțta USR-PLUS România, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) al premierului olandez Mark Rutte și alții, a fost invitat în această săptămână în emisiunea lui Caroline de Camaret a postului France 24.
Întrebat despre polemica privind numirea lui Nathalie Loiseau, fostul ministru francez al Afacerilor Europene, la conducerea noii formațiuni care a luat ființă în jurul structurii ALDE, Cioloș a menționat că ”vom continua să lucrăm cu Nathalie Loiseau. Este cineva care va aduce valoare adăugată grupului”.
”Vrem o Europă socială, dar susţinută de o economie care funcţionează. O economie a noilor tehnologii, o economie circulară care nu poluează, o economie a viitorului în care tinerii trebuie să se simtă reprezentaţi”, a mai spus liderul Renew Europe, făcând trimitere la programul politic al grupului nou înființat.
Amintim că, în urma alegerilor europene din 26 mai, noul grup Renew Europe va avea 108 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, fiind astfel a treia forță politică a Legisaltivului european. Cele mai multe mandate în cadrul grupului de centru le are Franța (21 de eurodeputați), urmată de Marea Britanie (17), până la producerea Brexit. Alianța USR PLUS are opt locuri, ceea ce situează delegația română din Renew Europe pe locul al treilea acum și pe al doilea, după retragerea Marii Britanii.
Referindu-se la posibilele numiri în funcția de președinte al Comisiei Europene, Cioloș a afirmat că ”Margrethe Vestager este o candidată redutabilă.”
Solicitându-i-se să numească un posibil candidat din partea Partidului Popular European, acesta l-a menționat pe negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, pe care l-a calificat un candidat ”redutabil”.
Fostul lider al grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, are și el șanse pentru a ocupa o funcție în instituțiile europene, a mai spus Cioloș, făcând cel mai probabil trimitere la funcția de președinte al Parlamentului European, despre care s-a vehiculat că ar putea să o împartă cu Manfred Weber, candidatul cap de listă pa Partidului Popular European, văzut acum cu șanse mici pentru șefia Comisiei Europene.
În ceea ce privește președinția română a Consiliului Uniunii Europene, Dacian Cioloș a salutat munca echipei tehnice, dar a denunțat ”rezultatele și ambițiile destul de slabe” ale reprezentării politice române.
România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat care urma să fie marcat de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European, de negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020.
Președinția română a reușit ca, pe parcursul celor șase luni de mandat, să adopte 90 de acte legisaltive.
De la 1 iulie, Finlanda se află la cârma Consiliului Uniunii Europene, care, sub slogamul ” O Europă durabilă – un viitor durabil”, se va concentra pe durata celor șase luni de mandat pe promovarea acțiunilor climatice ale UE la nivel global.
