Datoria Guvernului României, într-o țară dintr-o parte a Europei în care libera exprimare a avut atât de mult de suferit, este aceea de a proteja și încuraja libertatea de expresie, a declarat sâmbătă Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în cadrul unei intervenții pe care a susținut-o la cea de-a șasea ediție a conferinței internaționale Black Sea and Balkans Security Forum, organizată de New Strategy Center.
Cărbunaru a vorbit în cadrul unui panel consacrat lecțiilor învățate din războiul din Ucraina în materie de comunicare strategică alături de reprezentanții departamentelor de comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, și din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul Constantin Spînu, precum și a unor jurnaliști și experți din Franța, Polonia și Croația. Acesta a prezentat eforturile și acțiunile Guvernului în direcția combaterii dezinformării.
El a amintit că actualul Guvern a preluat din mers unul dintre cele mai complicate valuri ale pandemiei de COVID-19, criză urmată de criza energetică și de războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei în Ucraina.
În acest sens, purtătorul de cuvânt al Guvernului a vorbit despre informarea corectă a publicului, în timp real și bazată pe fapte, cooperarea cu mass-media și societatea civilă și furnizarea de informații bazate pe fapte acestora, coordonarea interinstituțională și cooperarea cu partenerii europeni și transatlantici.
“Într-o țară, într-o parte a Europei în care libera exprimare a avut atât de mult de suferit, datoria noastră, a Guvernului, este nu doar să o protejăm, ci și să o încurajăm. Dar într-un mod responsabil. Provocarea cea mai mare împreună cu toți colegii noștri din structurile de comunicare ale ministerelor componente și ale Guvernului să generăm o formă de răspuns la această provocare continuă, cât mai corectă, cât mai legală și întotdeauna respectând drepturile constituționale. Ca atare unul dintre răspunsurile noastre concrete în acest context a fost acela de a aduce alături de noi presa, societatea civilă, întrucât toate aceste acțiuni de dezinformare nu țintesc o instituție. În realitate, ele țintesc încrederea în sine, încrederea cetățenilor în democrațiile noastre. Dincolo de efectele dezinformării în sine, provocarea este de a schimba modul în care un stat democratic se raportează la proprii cetățeni (…) Având alături de noi mass-media, cu care ne-am întâlnit și formal și informal, căutăm să găsim cea mai bună formulă fără a inventa un minister al adevărului, ceea ce este o altă capcană în care nu am dorit să intrăm, să informăm corect publicul și să transformăm provocările care noi le gestionăm în oportunități de comunicare”, a declarat Dan Cărbunaru.
El a remarcat faptul că majoritatea provocărilor în combaterea dezinformării sunt interinstituționale, dând ca exemple știri false precum faptul că românii nu ar mai avea loc în spitale de refugiații ucraineni sau că elevii români sunt privați de tablete școlare în detrimentul celor ucraineni.
În acest sens, la nivelul comunicării Guvernului și a ministerelor de resort, a precizat Cărbunaru, a fost luată decizia publicării buletinelor informative transmise către redacțiile mass-media și către Consiliul Național al Audiovizualului.
“După ce ne-am confruntat cu teme în spațiul public care au generat efecte complexe, răspunsul nostru a fost să fim alături de presă, alături de opinia publică, să furnizăm în timp real răspunsuri bazate pe fapte, pe informații verificate, asumate instituțional la toate lucrurile care circulau în spațiul public”, a explicat Cărbunaru.
“Toate aceste eforturi se integrează și în ceea ce se înseamnă relațiile noastre cu partenerii europeni și transatlantici pentru că miza dezinformării nu este doar subminarea încrederii între cei care guvernează și cei care sunt guvernați, ci vizează climatul de încredere în ansamblul acestei construcții democratice din care și România a ales să facă parte cu costuri pe care mulți români le-au plătit din greu în urmă cu mai bine de 30 de ani”, a mai indicat el.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că dimensiunea comunicării de criză este completată și de comunicarea legată de așteptările cetățenilor.
“Nu omitem nici comunicarea legată de aspectele de construcție, ceea ce societatea așteaptă. Mă gândesc la fondurile europene, la reformele din PNRR, la aderarea la spațiul Schengen și, nu în ultimul rând, la aderarea la OCDE, care ar întări și mai bine rădăcinile pe care România și le așează în această perioadă complicată, afectată de multe crize, dar provocările pe care le traversăm sunt un motiv în plus să comunicăm mai bine și așezat în beneficiul cetățenilor noștri”, a conchis Dan Cărbunaru.
