Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a votat acordurile între UE și Republica Moldova și UE și Ucraina pentru liberalizarea transportului rutier de mărfuri, se arată într-un mesaj pe Facebook. Acesta a precizat că votul reprezintă un progres în deblocarea situației de la frontiera UE cu cele două țări. 

„Am votat, în Parlamentul European, un acord între Uniunea Europeană și Republica Moldova pentru a liberaliza transportul rutier de mărfuri. De asemenea, am votat un acord similar între UE și Ucraina. Noile acorduri facilitează temporar transportul rutier de mărfuri, permițând transportatorilor din Republica Moldova, Ucraina și UE să tranziteze și să opereze între teritoriile respective, fără a fi nevoie de permisele aferente. Votul nostru favorabil reprezintă un progres în deblocarea situației actuale de la frontierele UE cu Republica Moldova și Ucraina, extinzând și consolidând relațiile de transport dintre UE și Republica Moldova”, a declarat eurodeputatul PPE.

Citiți și Parlamentul European aprobă noile acorduri de transport rutier ale UE cu Ucraina și R. Moldova pentru a facilita lanțurile de aprovizionare

Acesta a explicat că războiul declanșat de Rusia în Ucraina a creat „perturbări semnificative” în ceea ce privește sectorul transporturilor, iar acordul cu UE va rezolva aceste probleme.

„Republica Moldova suferă din cauza războiului, având nevoie de rute de tranzit alternative prin UE și de asistență pentru tranzitarea mărfurilor ucrainene pe teritoriul său. Acordul sporește capacitatea Republicii Moldova de export pe cale rutieră către și pe teritoriul UE. Va crește nivelul exporturilor și importurilor pe cale rutieră, fără a crea blocaje la trecerea frontierei”, a precizat Dan Motreanu.

Eurodeputatul Dan Motreanu a avut miercuri, 9 noiembrie, o discuție cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, privind stadiul proiectelor din fonduri UE care pot contribui la dezvoltarea județului Giurgiu, potrivit unui mesaj pe Facebook. Totodată, la întâlnire au participat și primarii municipiilor Giurgiu și Calafat, Adrian Anghelescu și Dorel Mitulețu, precum și reprezentanții asociației ”Flowing in the Danube”.

Potrivit eurodeputatului, Guvernul României pregătește proiectul pentru etapa a doua a liniei de cale ferată București – Giurgiu, în valoare de 500 de milioane de euro pentru modernizarea liniei, precum și a podului până la granița cu Bulgaria. „Studiul de fezabilitate este finalizat, acordul de mediu urmând să fie emis în curând”, precizează acesta.

La întâlnirea cu comisarul Vălean s-a discutat, de asemenea, despre dragarea Dunării. În acest sens, Dan Motreanu a precizat că România a realizat dragarea Dunării inclusiv pe sectorul bulgar, cu acceptul acestei ţări, pentru a nu mai exista blocaje.

Mai mult, aceștia au menționat și acordul din 29 aprilie dintre prim-ministrul Nicolae Ciucă și premierul Bulgariei care prevedea demararea construirii unui nou pod în zona Giurgiu-Ruse și a altor patru poduri. „Podul Giurgiu-Ruse 2 se poate finanța dintr-o linie specială de finanțare de 1,6 miliarde euro pentru proiecte feroviare transfrontaliere”, mai spune eurodeputatul. 

Un alt subiect discutat a fost implementarea proiectului Fast Danube 2, în valoare de 170-180 milioane de euro, proiect care poate fi implementat doar dacă studiile de mediu ce urmează a fi realizate de Bulgaria sunt aprobate înainte de sfârșitul anului.

Potrivit eurodeputatului Dan Motreanu, comisarul Adina Vălean a explicat că „soluția cea mai bună ar fi ca ambele proiecte să fie depuse până în 19 ianuarie 2023, pentru soluționarea navigabilității pe Dunăre și conectivitatea nord- sud peste Dunăre”.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) susține cu fermitate utilizarea fondurilor de coeziune necheltuite în perioada 2014-2020 pentru sprijinirea cetățenilor și IMM-urilor afectate de prețurile la energie, potrivit unei postări pe Facebook.

Potrivit acestuia, în cazul României, fondurile s-ar ridica la suma de 2,2 miliarde de euro. 

„În Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European am dezbătut astăzi cele mai recente măsuri propuse de Comisia Europeană pentru a veni în sprijinul categoriilor vulnerabile de cetățeni și al IMM-urilor în contextul creșterii prețurilor la energie. Am abordat propunerea Comisiei Europene de a permite statelor membre să ofere sprijin financiar cetățenilor și IMM-urilor din fondurile de coeziune care nu au fost atrase în perioada 2014-2020. Mi-am exprimat ferm susținerea pentru această măsura pentru că altfel acești bani se vor pierde. Astfel, țările UE vor putea utiliza până la 10 % din alocarea națională din fondurile de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, ceea ce înseamnă 2,2 miliarde de euro în cazul României”, a explicat Dan Motreanu.

Eurodeputatul menționează că, prin utilizarea fondurilor de coeziune necheltuite în perioada anterioară de programare financiară, vor putea fi finațate trei tipuri de măsuri, cu aplicare de la 1 ianuarie 2023:

• compensarea prețului la energie pentru gospodăriile vulnerabile,
• acordarea de granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri,
• măsuri care vizează ocuparea și crearea de noi locuri de muncă. 

De asemenea, Dan Motreanu mai precizează că eurodeputații au discutat despre posibilitățile de sprijin financiar prin programul REPowerEU, care va fi votat în sesiunea plenară din 9 noiembrie.

„În cadrul acestui instrument România va beneficia de aproximativ 1,4 miliarde de euro, finanțarea provenind din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii EU ETS. Se va institui astfel un nou capitol REPowerEU în Planul Național de Redresare și Reziliență, în care România va putea utiliza cele 1,4 miliarde de euro pentru a finanța atât măsuri pentru combaterea sărăciei energetice prin scheme de ajutor pentru categoriile defavorizate, cât și investiții în îmbunătățirea instalațiilor energetice, eficiența energetică a clădirilor și dezvoltarea energiei din surse regenerabile”, afirmă acesta.

Comisia Europeană a propus inițial ca orice stat membru să aibă posibilitatea de a transfera către noul capitol REPowerEU din PNRR până la 7,5 % din alocarea națională din fondurile de coeziune 2021-2027 și până la 12,5 % din alocarea din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală 2021-2027. În acest sens, eurodeputatul afirmă că s-a abținut la votul din Comisia REGI pentru aceste propuneri, „considerând ca noile crize cu care se confruntă UE necesită noi surse de finanțare si nu realocarea finanțărilor din politica de coeziune si cea agricolă – atât necesare pentru dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate si a zonelor rurale în perioada 2021-2027.”