Connect with us

Dan Motreanu

Dan Motreanu a votat o rezoluție a PE privind politica de coeziune ca instrument de reducere a disparităților și cooperare transfrontalieră în materie de sănătate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a votat marți, 8 martie, o rezoluție a Parlamentului European privind politica de coeziune ca instrument de reducere a disparităților și cooperare transfrontalieră în materie de sănătate.

 

„Dreptul de acces la asistență medicală de calitate face parte din Pilonul european al drepturilor sociale, însă este puternic condiționat de regiunea în o persoană se naște sau locuiește. Astfel, zonele cu o economie mai fragilă, precum cele transfrontaliere și rurale, sunt cele mai afectate. Calitatea sistemelor de sănătate depinde de infrastructura, de echipamentele medicale sau de personalul calificat disponibil. Politica de coeziune este principala politică UE care, prin fonduri de investiții, contribuie semnificativ la reducerea inegalităților în domeniul sanitar”, scrie Dan Motreanu.

Prin urmare, raportul pregătit în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) și care reflectă poziția grupului PPE din care face parte eurodeputatul Dan Motreanu, solicită Comisiei Europene, instituția care are dreptul inițiativei legislative în UE:

  • să elimine barierele juridice, administrative și birocratice care îngrădesc accesul cetățenilor la servicii publice de sănătate în orice stat UE s-ar afla;
  • să dezvolte o abordare strategică și integrată față de bolile majore, precum sănătatea mintală și bolile cardiovasculare;
  • să consolideze sistemele sanitare ale statelor UE atât prin intermediul politicii de coeziune, Mecanismului de redresare si reziliență, cât și programului UE pentru sănătate – EU4Health;
  • să recunoască aportul sectorului privat în furnizarea de servicii de sănătate și să asigure disponibilitatea fondurilor pentru acest sector;
  • să ia măsurile necesare pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor esențiale;
  • să promoveze pe scară largă tehnologiile avansate, cum ar fi e-sănătatea sau telemedicina, modernizarea capacităților medicale dar și crearea unei platforme online pentru a facilita schimbul de bune practici.

Potrivit eurodeputatului român, din fondurile politicii de coeziune puse la dispoziția țării noastre prin bugetul UE 2014-2020, România a atras 19,8 miliarde de euro. Restul de aproape 14 miliarde de euro mai pot fi utilizați de România până la finalul anului 2023. Aceste sume se adaugă fondurilor politicii de coeziune alocate României din bugetul UE 2021-2027, fonduri care ating 36,07 miliarde de euro.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030, a anunțat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), după votul, de miercuri, din plenul Parlamentului European, asupra a două propuneri legislative cheie ale pachetului „Fit for 55”, respectiv revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM).

 

„Am votat astăzi la Bruxelles, două propuneri legislative care stau la baza pachetului Fit for 55 – menit să ajusteze politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Este vorba, în primul rând, despre revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (…) În al doilea rând, am votat pentru înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM)”, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook.

ETS stimulează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția de energie electrică, a celor generate de industriile mari consumatoare de energie și de transportul maritim și aerian. Potrivit acestuia, principalele prevederi adoptate ieri se referă la:

  • Suplimentarea cu 2,5 % a Fondului pentru modernizare (în plus față de cele 2 % alocate în prezent – care reprezintă aproximativ €48 de miliarde până în 2030, la un preț de €75/tona de carbon). Fondul finanțează tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, printre care și România.
  • Consolidarea Fondului de investiții în domeniul climei (fost Fond de inovare), cu obiectivul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicilor, proceselor și tehnologiilor care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor din cadrul ETS;
  • Instituirea unui nou fond pentru sectorul maritim (Ocean Fund) care va sprijini investițiile în industria maritimă și în decarbonizarea acesteia;
  • Asigurarea unei piețe de comercializare a certificatelor de emisii echitabilă și funcțională, așa cum a dorit Grupul PPE, care prevede o intervenție mai rapidă pe piață în caz de volatilitate excesivă a prețurilor și o mai bună monitorizare;

În al doilea rând, în ceea ce privește înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM), Dan Motreanu explică că acesta „va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul în UE al unei game specifice de produse”.

„Ne asigurăm astfel că acțiunile ambițioase adoptate în UE în domeniul climei nu vor duce la relocarea industriei și a producției din statele europene în alte țări ale lumii care nu au o taxă pe carbon, precum cea din ETS. Scopul urmărit este de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de a spori astfel acțiunea internațională pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a evidențiat eurodeputatul PPE.

Potrivit acestuia, principalele prevederi ale raportului CBAM se referă la:

  • Sectoarele acoperite: electricitate, fier și oțel, produse de rafinărie (benzină, motorină și kerosen), ciment, aluminiu, produse chimice organice de bază, hidrogen, polimeri și îngrășăminte;
  • Comisia Europeană va trebui să stabilească un calendar pentru includerea treptată în CBAM a tuturor mărfurilor acoperite de sectorul EU ETS până în 2030;
  • Introducerea treptată a CBAM în perioada 2027-2032 și implicit eliminarea treptată a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele și industriile europene vizate, cu o scădere redusă în primii ani (7% în 2027 și 9% în 2028) cu scopul de a nu prejudicia industria europeana în cazul în care CBAM nu funcționează eficient;
  • Menținerea competitivității exporturilor UE în țări terțe care nu au același nivel de taxare a carbonului (sau deloc) prin alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit pentru export.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Voi susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu va susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară. În acest sens, îi va cere comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să pună în discuție acest subiect în cadrul Comisiei Europene, a afirmat acesta, într-o postare pe Facebook.

 

Inițiativa eurodeputatului vine în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

„În calitate de europarlamentar, voi susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară. Voi cere Comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să pună în discuție acest subiect în cadrul Comisiei Europene. Comisia Europeană a propus deja modificarea Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie pentru redresarea post-pandemie a UE și finanțarea PNRR-urilor statelor membre, pentru a permite integrarea unor capitole dedicate REPowerEU în aceste planuri. În cadrul acestei modificări, este necesară și posibilitatea integrării securității alimentare. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina generează efecte economice care pot afecta securitatea alimentară. Vorbim de o amenințare nouă, care nu exista la momentul în care a fost elaborat Mecanismul de Redresare și Reziliență”, afirmă Dan Motreanu.

Demersul pe care îl pregătește este în strânsă legătură cu planurile Guvernului României.

„În această perioadă, președinția franceză a UE a trimis chestionare fiecăruia dintre statele membre cu privire la capitolul acesta de independență energetică. Noi, în cadrul acelui chestionar, am ridicat problema aceasta a securității alimentare. Încercăm să punem în discuția Comisiei Europene securitatea alimentară și măsurile pe care fiecare stat membru ar trebui să le adopte pentru reziliența sistemelor agricole și pentru tipurile de investiții specifice pe care fiecare țară îl are”, a declarat Marcel Ioan Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Dacă demersul României va avea succes, prin PNRR va putea fi finanțat inclusiv sistemul de irigații, mai spune eurodeputatul, care îl citează pe ministrul Boloș.

„România nu este în situația în care are o astfel de problemă cu privire la securitatea alimentară, țara noastră are un potențial agricol uriaș, care poate fi valorificat dacă asigurăm investițiile în infrastructură specifice, iar irigațiile, din acest punct de vedere, sunt o astfel de investiție. Discutăm și de alte tipuri de investiții specifice, cum ar fi cele legate de procesare, de sprijin acordat fermierilor sub diverse forme, inclusiv de calificarea resurselor umane pe domeniul acesta foarte important pentru România”, a precizat Marcel Ioan Boloș.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: La Congresul PPE, am votat, alături de colegii din toată Europa, pentru susținerea aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

România, Bulgaria și Croația au susținerea Partidului Popular European (PPE) pentru aderarea la spațiul Schengen, potrivit unui mesaj transmis, miercuri, de eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), pe Facebook. Totodată, acesta subliniază că cele trei țări au îndeplinit condițiile tehnice cerute pentru acest pas. 

 

„La Congresul PPE care se desfășoară la Rotterdam, am votat, alături de colegii din toată Europa, pentru susținerea aderării României, Croației și Bulgariei la spațiul Schengen. Toate condițiile au fost îndeplinite, locul României, Coației și Bulgariei este în spațiul Schengen. Aderarea României la spațiul Schengen este preocuparea noastră constantă, a parlamentarilor români din Grupul PPE din Parlamentul European”, scrie eurodeputatul Dan Motreanu, pe Facebook.

Mai exact, congresul PPE a adoptat o rezoluție de poziție în care își afirmă explicit sprijinul pentru aderarea României la spațiul Schengen.

„La propunerea PNL, congresul a votat un amendament potrivit căruia România, Croația și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și așteaptă în continuare adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului. <<Locul Bulgariei, Croației și României este în spațiul Schengen, mai ales acum, când ne confruntăm cu multe provocări umanitare și de securitate la granițele UE>>, menționează rezoluția”, mai precizează eurodeputatul.

Tot miercuri, premierul Nicolae Ciucă a cerut, Rotterdam, sprijinul Partidului Popular European la nivelul tuturor instituțiilor UE pentru ca România să fie primită în spațiul Schengen.

Nicolae Ciucă a subliniat că România a îndeplinit deja criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen, lucru confirmat de Comisia Europeană și de Parlamentul European, care și-au exprimat în repetate rânduri sprijinul instituțional în vederea acestui pas.

În context, premierul a vorbit despre eforturile depuse de România pentru gestionarea valului de persoane care fug din calea războiului din Ucraina, de la invazia rusă din 24 februarie.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat Raportul privind situația spațiului Schengen în 2022, prin care a remintit importanța finalizării spațiului Schengen, solicitând statelor membre din Consiliul UE să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite.

Amintim că președinția Comisiei Europene și a Parlamentului European este exercitată de Ursula von der Leyen, respectiv Roberta Metsola, politicieni care fac parte din familia popularilor europeni, și pe a căror conducere se bazează și România pentru îndeplinirea obiectivelor sale de aprofundare a integrării europene, precum aderarea la spațiul Schengen. De altfel, în cadrul întâlnirilor avute de premierul Nicolae Ciucă cu cei doi lideri politici, în marja Congresului de la Rotterdam, acesta a reiterat faptul că România se bazează pe sprijinul lor instituțional. 

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE11 mins ago

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

NATO2 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Madrid: România susține adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

ROMÂNIA4 hours ago

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

NATO5 hours ago

Iohannis și Erdogan, prima întâlnire bilaterală după șase ani: Președinții României și Turciei doresc organizarea unei reuniuni trilaterale cu Polonia la nivel prezidențial

NATO5 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia lui Emmanuel Macron: Franța este dispusă să crească prezența militară în România la nivel de brigadă în cadrul NATO

NATO2 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO8 hours ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO1 day ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO1 day ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE1 day ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA1 day ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending