Eurodeputatul Dan Motreanu cere UE să-și diversifice sursele de finanțare a bugetului, în contextul viitoarei extinderi și pentru a conserva principalul rol al Politicii de Coeziune, acela de a reduce decalajele de dezvoltare.

În ultima sesiune plenară a Parlamentului European înainte de alegerile din iunie, Motreanu a luat cuvântul în cadrul dezbaterii dedicate provocărilor economice, sociale și teritoriale pentru o Europă competitivă, coerentă și favorabilă incluziunii.

”Contextul geopolitic tensionat ne-a determinat să accelerăm procesul de extindere a UE, nouă state candidate fiind în așteptare. Susțin ferm extinderea UE ca instrument de stabilitate și prosperitate a continentului, dar trebuie să ținem cont că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor trebui să răspundă nevoilor unui număr tot mai mare de state beneficiare”, a semnalat acesta.

El estimează că ”media PIB-ului UE va scădea odată cu aderarea statelor candidate, ceea ce va încadra în mod artificial o serie de regiuni din categoria <<Regiuni mai puțin dezvoltate>> în categoria <<Regiunilor în tranziție>> și o serie de <<Regiuni în tranziție>> în categoria <<Regiunilor mai dezvoltate>>”.

”Această situație va putea crea serioase probleme în acoperirea părții de cofinanțare și atragerea fondurilor europene”, a atras atenția europarlamentarul.

Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European, amintește că aceasta și-a exprimat în repetate rânduri hotărârea ca ”Politica de Coeziune să rămână principalul instrument de reducere a decalajelor de dezvoltare, iar noile crize cu care ne putem confrunta să fie gestionate din surse suplimentare și nu prin realocarea fondurilor politicii de coeziune”.

”Trebuie respectat angajamentul de a nu lăsa nicio regiune în urmă și să revitalizăm zonele care se confruntă cu probleme demografice și deficitul de forță de muncă. Este esențial să identificăm resursele bugetare necesare pentru a asigura o integrare eficientă a noilor membri, fără a compromite dezvoltarea economică și socială a membrilor actuali. Pentru aceasta trebuie să diversificăm sursele de finanțare ale bugetului UE prin noi resurse proprii, cum ar fi taxarea profiturilor giganților digitali care operează în Europa, sau prin utilizarea capitalului privat, finalizând Uniunea Piețelor de Capital, ceea ce ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro anual”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

În viziunea sa, ”sporirea competitivității și menținerea companiilor inovatoare pe teritoriul Uniunii trebuie să rămână obiective prioritare, însoțite de investiții în educație și formare profesională pentru a valorifica potențialul tinerilor noștri în noua eră industrială”.

Mai mult, ”reducerea birocrației pentru IMM-uri, prin eliminarea a două reglementări de fiecare dată când introducem o reglementare nouă, trebuie să devină realitate”, a conchis Dan Motreanu.

Eurodeputatul Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională, a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare, probleme semnalate și de Comisia Europeană în cel mai recent raport al său privind coeziunea.

Citiți și: Parlamentul European a aprobat “Mecanismul de stimulare a talentelor” pentru a sprijini regiunile confruntate cu plecarea tinerilor, anunță Dan Motreanu, responsabil din partea grupului PPE

De altfel, legislativul european a dezbătut recent în Parlamentul European raportul privind Politica de coeziune din perioada 2014-2020.

Citiți și: Dan Motreanu, mesaj din Parlamentul European: Consolidarea politicii de coeziune drept principal instrument al dezvoltării europene, absolut necesară

”România a accesat 24 miliarde de euro. Prin Politica de coeziune 2021-2027, România poate accesa până la 46 miliarde de euro. Aceşti bani vor aduce şi mai multă dezvoltare pentru România, vor aduce investiţii serioase în comunităţile locale”, consideră Motreanu.

Potrivit raportului publicat de Comisia Europeană, prin finanțarea Politicii de coeziune 2014-2020, au fost sprijinite peste 4,4 milioane de întreprinderi, au fost create 370.000 de locuri de muncă.

PIB-ul pe cap de locuitor al statelor care au aderat în ultimii 20 de ani a crescut de la 52 % la aproape 80 % din media UE. În cazul României, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 42% la 78% din media UE, din 2007 și până în prezent.

Fondurile din Politica de coeziune au constituit aproximativ 13 % din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51 % pentru statele membre mai puțin dezvoltate.

Datorită sprijinului oferit prin Politica de coeziune, regiunile din UE au revenit, în doar doi ani de zile după criza sanitară, la  nivelurile PIB-ului lor din 2019. După criza financiară din 2008, unele regiune au avut nevoie de zece ani de zile pentru revenire.

Pe de altă parte, raportul menționează disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă. ”Capcana dezvoltării talentelor” afectează 82 de regiuni din 16 state, reprezentând aproape 30% din populația UE.

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.