În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial. 

Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.

Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.

Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.

Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.

În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.

Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat  un înalt oficial de la Casa Albă.

Premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Prim-ministrul Regatului Unit a avertizat că urmările economice ale războiului creează o presiune asupra Kievului.

„Prea multe ţări spun că este vorba de un război european care nu este necesar (…) deci presiunea va creşte pentru a-i încuraja, poate pentru a-i forţa pe ucraineni către o pace rea”, a spus Boris Johnson.

De asemenea, el a apreciat că dacă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va reuşi să îşi atingă obiectivele din Ucraina, vor fi consecinţe periculoase pentru securitatea internaţională şi va avea loc „un dezastru economic pe termen lung”. 

Săptămâna trecută, premierul britanic a făcut o vizită surpriză la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, fiind a doua vizită șefului guvernului de la Londra în Ucraina de la începutul războiului declanșat de Rusia, ea desfășurându-se la o zi distanță după vizita în capitala Ucrainei a patru lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron, președintele român Klaus Iohannis, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi.

Boris Johnson s-a oferit să lanseze o operațiune majoră de antrenament pentru forțele ucrainene, cu potențialul de a antrena până la 10.000 de soldați la fiecare 120 de zile, a declarat Downing Street.

SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie au lansat un grup informal care vizează stimularea legăturilor economice şi diplomatice cu naţiunile insulare din Pacific, a anunţat vineri Casa Albă, potrivit Reuters. 

Administrația Biden a promis să aloce mai multe resurse în zona Indo-Pacific, în timp ce China încearcă să stimuleze legăturile economice, militare şi poliţieneşti cu naţiunile insulare din Pacific, dornice de investiţii străine.

Grupul, denumit „Partners in the Blue Pacific” (PBP), va încerca să sprijine regionalismul din Pacific şi să consolideze legăturile economice dintre insulele din Pacific şi restul lumii.

„Suntem uniţi în hotărârea noastră comună de a sprijini o regiune care să fie în beneficiul popoarelor din Pacific. Suntem, de asemenea, uniţi în modul în care realizăm această viziune, în conformitate cu principiile regionalismului Pacificului, suveranităţii, transparenţei, responsabilităţii şi, mai presus de toate, conduşi şi ghidaţi de insulele din Pacific”, a declarat Casa Albă.

De asemenea, prin „Partners in the Blue Pacific”, cele cinci ţări se angajează să caute modalităţi mai eficiente de a face faţă „presiunii în creştere asupra ordinii internaţionale libere şi deschise, bazate pe reguli”, scrie Digi24.

Luna trecută, premierul japonez Fumio Kishida  a declarat că Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific.

De asemenea, preşedintele american Joe Biden a transmis pe 23 mai că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Coordonatorul Indo-Pacific al Casei Albe, Kurt Campbell, a transmis că se aşteaptă ca mai mulţi oficiali americani de nivel înalt să viziteze ţările insulare din Pacific, pe măsură ce Washingtonul îşi intensifică angajamentul pentru a contracara China în această regiune de importanţă strategică.

Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Japonia, sunt alarmate de încercările Chinei de a-şi spori influenţa în Pacific prin iniţiative cum ar fi pactul de securitate încheiat în aprilie cu Insulele Solomon. Conform acestuia, Beijingul va putea trimite efective de poliţie, militari şi alte categorii de personal înarmat, iar navele chineze vor putea ancora în insule.