Miniştrii de externe din şase state europene, reuniţi joi la Berlin, şi-au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa “ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict, potrivit agenţiilor AFP şi DPA.
Şefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit au discutat în capitala germană la o reuniune la care a participat de asemenea noua reprezentantă pentru politică externă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, şi la finalul căreia au semnat un document pe care l-au denumit “Declaraţia de la Berlin”, în contextul în care ipoteza unor negocieri de pace între Ucraina şi Rusia capătă tot mai multă consistenţă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
“Vom continua să sprijinim Ucraina pe calea ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, se arată în declaraţia în care cele şase state subliniază că doresc să ofere Ucrainei “garanţii de securitate de neclintit, inclusiv un sprijin militar şi financiar fiabil pe termen lung”, relatează Agerpres.
Together with France, Poland, Italy, Spain, the UK, and the EU, we stand with #Ukraine for peace on our continent — and for ironclad security guarantees. We will provide Ukraine with long-term military and financial support. Peace can only be achieved through strength. https://t.co/PMzs8zvmpG
— GermanForeignOffice (@GermanyDiplo) December 12, 2024
“Nu pot exista negocieri privind pacea în Ucraina fără ucraineni şi fără europeni împreună cu ei”, adaugă declaraţia comună, care insistă asupra necesităţii consolidării capacităţilor comune de apărare în UE, întrucât “pacea în Ucraina şi securitatea în Europa sunt indisociabile”.
La reuniune a participat și ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha.
Aliaţii europeni ai Ucrainei se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.
Declarația de la Berlin a fost adoptată în timp ce la Varșovia premierul polonez Donald Tusk și președintele francez Emmanuel Macron au transmis o poziție la unison conform căreia Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia.
Miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că o invitaţie de aderare a ţării sale la NATO ar trebui să fie formulată pentru toată Ucraina, dar normele Alianţei s-ar putea aplica iniţial teritoriului controlat de guvernul de la Kiev, cu extinderi ulterioare la alte zone ale teritoriului ucrainean dacă în final acestea vor fi recuperate de la Rusia.
Poziția lui Zelenski și întâlnirea Macron – Tusk vin să completeze noi evoluții pe frontul diplomatic privind conflictul ruso-ucrainean. Liderul de la Kiev avut o întâlnire tripartită sâmbătă la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele ales al SUA, Donald Trump, în urma căreia Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort.
Într-un interviu acordat revistei TIME în contextul în care a fost desemnat pentru a doua oară într-un deceniu “Personalitatea Anului”, Donald Trump a evocat argumentul că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie împotriva Rusiei într-un efort de a pune capăt războiului.
“Vreau să ajungem la un acord și singurul mod în care vom ajunge la un acord este să nu abandonăm. Înțelegeți ce înseamnă asta, nu?“, a spus el.
