SCHENGEN
Aderarea României și Bulgariei la Schengen, “un pas uriaș pentru îmbunătățirea UE ca întreg”, afirmă noul comisar european pentru afaceri interne
Published
11 months agoon

Noul comisar european pentru afaceri interne, austriacul Magnus Brunner, a declarat joi seara, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025 reprezintă “un pas uriaş pentru ameliorarea UE ca întreg”.
El a spus, la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor de interne, că, în opinia sa, “zona Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale UE, după euro şi piaţa internă”, reiterând faptul că Schengen este “cea mai mare zonă de circulaţie liberă din lume, cu jumătate de miliard de oameni”
“Eu însumi am crescut într-o situaţie de frontieră Schengen a UE cu Elveţia şi înţeleg ce mare realizare este că salutăm aderarea deplină a României şi Bulgariei”, a mai spus înaltul oficial UE, într-o notă personală, relatează Agerpres.
Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
“Semnat și sigilat – dragi prieteni bulgari și români, bine ați venit în zona Schengen! (..) Avem un acord! Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!“, a transmis președinția maghiară a Consiliului UE.
Signed and sealed — dear Bulgarian and Romanian friends, welcome to the Schengen zone! 🥳 pic.twitter.com/QJbCqLcLYx
— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024
Citiți și
‼ DEAL! Interior ministers have just adopted a decision to lift internal land border controls with and between Bulgaria and Romania from 1 January 2025. A great victory for Bulgaria, Romania, and all of Europe!#HU24EU
🇭🇺🇪🇺 pic.twitter.com/b2rVO45vZV— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Nicușor Dan: Onorantul statut al României de “pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO” se datorează și veteranilor de teatrele de operații

Europa antreprenorilor înseamnă mai puțină birocrație și mai multă încredere, subliniază vicepreședintele PE, Victor Negrescu

De la Chișinău, comisarul european pentru extindere felicită R. Moldova pentru progresele înregistrate și o îndemnă să accelereze „viteza reformelor” pentru ca „procesul de aderare să aibă succes”

România compară cu un “roman de spionaj sovietic” acuzațiile Rusiei că Ucraina și Marea Britanie ar fi încercat să deturneze un avion rus spre Baza Mihail Kogălniceanu

Comisia Europeană salută hotărârea CJUE care confirmă că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă: „O etapă importantă pentru europeni”

Un nou partid de extremă dreapta din Belgia își ia denumirea după Donald Trump: „El întruchipează ceea ce reprezentăm”
SCHENGEN
Comisarul european pentru afaceri interne anunță că “România a trecut foarte bine testul Schengen”. Cătălin Predoiu, numit “domnul Schengen” pentru rolul decisiv în aderare
Published
3 weeks agoon
October 21, 2025
România are o contribuție „mare” la protejarea granițelor externe ale Uniunii Europene, prima evaluare de la intrarea în spațiul Schengen fiind „foarte bună”, a declarat, luni, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, aflat într-o vizită oficială la București.
Acesta a avut o întrevedere cu vicepremierul și ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, la sediul MAI, cei doi oficiali susținând o conferință de presă comună axată pe cooperarea în domeniul securității frontierelor și al combaterii migrației ilegale în care comisarul european i s-a adresat ministrului român cu apelativul „domnul Schengen”, cu referire la rolul lui Predoiu în negocierea aderării României la Schengen.
„Spațiul Schengen este una dintre marile realizări pe care le avem în Uniunea Europeană. Acest spațiu trebuie să continue să funcționeze, dar trebuie să continue și să crească. Am avut o primă evaluare care este foarte bună. România a făcut o treabă nemaipomenit de bună în acest sens și aș vrea să vă mulțumesc pentru toate eforturile pe care le-ați făcut pentru a înregistra toate aceste evoluții foarte bune, pozitive”, a afirmat Magnus Brunner, potrivit traducerii oficiale, după întrevederea cu Predoiu, precum și după întâlniri cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan.
Comisarul european a subliniat că granițele externe ale României sunt, de fapt, granițele externe ale Uniunii Europene și trebuie protejate ca atare. „România are o mare contribuție la protejarea acestor granițe externe”, a spus el, citat de Agerpres.
Fost ministru de finanțe în Austria, țara care s-a opus aderării României la Schengen, Brunner a apreciat, totodată, activitatea ministrului Predoiu în procesul de aderare a României la spațiul Schengen.
„Știu foarte bine eforturile pe care dânsul le-a făcut personal pentru aderarea României la spațiul Schengen. Cred că am putea să-i spunem „domnul Schengen” domnului ministru. Dânsul a avut un cuvânt greu de spus la nivel european și o contribuție semnificativă la aderarea României, și aș vrea să-i mulțumesc, încă o dată, pentru această mare realizare”, a transmis comisarul european.
În același context, Magnus Brunner a arătat că sprijinul Comisiei Europene pentru România va continua, nu doar financiar, ci și prin cooperarea cu Agenția Europeană Frontex.
„Încercăm să vă sprijinim și nu doar financiar, ci și prin funcționarea Frontex. Frontex are o prezență foarte mare și o capacitate sporită în România, ceea ce este justificat având în vedere poziția geografică a țării”, a subliniat el.
Oficialul european a evidențiat și implementarea pactului privind migrația și azilul, menționând că România este „fruntașă pe calea implementării acestei reforme”.
„Avem un sistem IT extrem de modern la punctele de trecere a frontierei, bazat pe date biometrice și amprente digitale, care ne ajută să controlăm eficient granițele. Este un pas esențial pentru limitarea accesului neautorizat la frontierele UE și ale spațiului Schengen”, a continuat el.
La rândul său, ministrul Cătălin Predoiu a arătat că România a reușit să reducă fenomenul migrației ilegale la un nivel „aproape de zero”, prin investiții în resurse umane, logistice și financiare, dar și printr-o colaborare strânsă cu statele vecine și instituțiile europene.
„MAI a alocat mai multe resurse umane, financiare și logistice către Poliția de Frontieră și a luat măsuri privind organizarea mai bună a protecției la frontierele de stat astfel încât fenomenul migrației ilegale să fie redus drastic și să ajungă acolo unde este astăzi – aproape de zero”, a spus Predoiu.
El a precizat că România cooperează „în mod constant” cu țările vecine și cu Comisia Europeană în gestionarea frontierelor.
„Avem programe bilaterale importante, acțiuni comune, echipe mixte, centre de date și de împărțire a informațiilor între polițiile de frontieră, menținând contactul permanent cu toți miniștrii de Interne din țările vecine României tocmai pentru a ține sub control acest fenomen”, a punctat oficialul român.
Predoiu a amintit că a vizitat personal frontiera bulgaro-turcă, una dintre cele mai dificile din punct de vedere operațional.
„Există rețele internaționale de traficanți de migranți ilegali, ai căror membri sunt profesioniști, bine echipați, cunosc terenul, au arme și nu de puține ori atacă polițiștii de frontieră. Am vrut să mă asigur că granița României este protejată și că avem cooperare deplină cu colegii sârbi și bulgari”, a adăugat ministrul.
Ministrul de interne a subliniat că, în prezent, migrația ilegală nu este o temă majoră în România.
„Problema migrației nu este o preocupare de prim-plan în România, pentru că țara noastră nu se confruntă cu acest fenomen. Reușim să menținem controlul frontierelor și astfel protejăm nu doar teritoriul național și securitatea cetățenilor români, ci și frontiera de est și sud-est a Uniunii Europene”,
În final, Cătălin Predoiu a anunțat că prima misiune de evaluare a modului în care România operează sistemele Schengen a fost încheiată cu succes.
„A fost finalizată prima misiune de evaluare a modului în care România operează sistemele Schengen, de data aceasta ca stat membru Schengen. Raportul oficial va fi publicat în luna noiembrie (…) Am înțeles de la domnul comisar că nu se va supăra dacă menționez deja public faptul că a fost o vizită foarte bună și că România a trecut foarte bine acest test”, a completat ministrul.
Magnus Brunner efectuează un turneu în capitalele europene în primul său an de mandat, iar vizita la București a confirmat, potrivit ambilor oficiali, rolul României ca pilon de securitate la frontiera de est a Uniunii Europene.
Reuniți pe 12 decembrie 2024 la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria au aderat pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie 2024, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
SCHENGEN
Ylva Johansson, fost comisar european, decorată pentru “contribuția esențială” la aderarea României la Schengen: A fost una dintre cele mai dragi priorități ale mele
Published
5 months agoon
June 16, 2025
Fostul comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a fost decorată cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Comandor, în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate la Ambasada României din Stockholm.
Distincția, înmânată de ambasadorul Daniel Ioniță, i-a fost acordată în semn de recunoaștere a contribuției sale esențiale la aderarea României la spațiul Schengen.
“Sunt profund onorată! Astăzi am primit Ordinul Național Steaua României, în grad de Comandor, în cadrul unei ceremonii minunate la Ambasada României din Stockholm”, a transmis Johansson, într-un mesaj difuzat pe Facebook.
“Obținerea aderării României (și Bulgariei) la spațiul Schengen nu a fost inclusă în scrisoarea mea de misiune ca și comisar pentru afaceri interne, dar am făcut din acest obiectiv una dintre cele mai dragi priorități ale mele. Și împreună am reușit!”, a rememorat ea.
În mesajul său, fostul oficial european a mulțumit în limba română și a menționat că a avut bucuria de a împărtăși acest moment special alături de o mare parte a familiei sale.
Cu o săptămână înainte de a demisiona din funcția de președinte, Klaus Iohannis a semnat decretele de decorare pentru Margrethe Vestager, Vera Jourova și Ylva Johansson, comisari europeni în mandatul 2019-2024, pentru contribuția pe care acești membri ai Comisiei Europene au avut-o la susținerea priorităților României la nivelul UE și la aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație Schengen.
În urma unei decizii inițiale de respingere a aderării României și Bulgariei la Schengen prin veto-ului Austriei, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a continuat demersurile comune ale Comisiei Europene cu guvernele din România și din Bulgaria pentru îndeplinirea acestui obiectiv și pentru a consolida încrederea privind protecția frontierelor externe ale UE, inclusiv prin măsuri suplimentare de securizare și control al migrației ilegale.
Ylva Johansson a pledat constant pentru integrarea României în Schengen, subliniind în numeroase ocazii că țara îndeplinește toate criteriile tehnice necesare încă din 2011. Ea a susținut modelul de aderare etapizată, sprijinind și promovând soluția unui calendar în două etape, prin care România și Bulgaria au aderat mai întâi cu frontierele aeriene și maritime, la 31 martie 2014, și cu frontierele terestre, la 1 ianuarie 2025.
Decizia aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, adoptată la 12 decembrie 2024, a fost luată în mandatul noii Comisii Europene.
SCHENGEN
“Un an de când România zboară liber în Europa!”, afirmă Cătălin Predoiu la un an de la o “bornă istorică”, când România a intrat în Schengen pe cale aeriană și maritimă
Published
8 months agoon
March 31, 2025
România marchează luni, 31 martie 2025, un an de la intrarea oficială în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, momentul fiind marcat de ministrul de interne Cătălin Predoiu, acesta subliniind că se împlinește “un an de când România zboară liber în Europa!”.
“Astăzi, marcăm un an de când am trecut o bornă istorică: România a intrat oficial în spațiul Schengen aerian și maritim. A fost o declarație de încredere din partea Uniunii Europene. În România. În oamenii ei. În profesionalismul celor care veghează la siguranța granițelor noastre. Dar mai ales, a fost rezultatul viziunii și determinării forțelor politice care au susținut ferm parcursul nostru european”, a scris Predoiu, pe Facebook.
Ministrul de interne, care a condus în numele României negocierile cu omologii din UE pentru aderarea la Schengen, a precizat că, într-un singur an, milioane de români au călătorit mai ușor, mai rapid și mai aproape de cei dragi.
Potrivit acestuia, România a întărit cooperarea cu partenerii europeni și a redus migrația ilegală cu aproape 80%, demonstrând că este un partener de încredere, capabil să protejeze nu doar propriile granițe, ci și frontiera externă a Uniunii Europene.
Oficialul a evidențiat și eforturile depuse de-a lungul anilor pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), precum și contribuția esențială a polițiștilor de frontieră, specialiștilor IT, echipelor operative și diplomaților.
“Astăzi nu vorbim doar despre aeroporturi fără controale, ci despre un viitor sigur, deschis și european. Un viitor în care România este acolo unde îi este locul: în inima Europei. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil acest pas. Mulțumesc celor care, politic și instituțional, au ales să creadă în România europeană și au muncit pentru acest rezultat. Continuăm, împreună. La mulți ani, România în Schengen!”, a conchis Cătălin Predoiu.
România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Astfel, reuniți pe 12 decembrie 2024 la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria au aderat pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Independența României în producția de medicamente esențiale, consolidată cu ajutorul fondurilor europene. Rogobete: Transformăm Antibiotice Iași într-un hub național de inovare farmaceutică

Parchetul European trimite în judecată trei persoane din România pentru fraudă cu fonduri europene destinate modernizării sistemelor de irigații

Nicușor Dan: Onorantul statut al României de “pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO” se datorează și veteranilor de teatrele de operații

Europa antreprenorilor înseamnă mai puțină birocrație și mai multă încredere, subliniază vicepreședintele PE, Victor Negrescu

De la Chișinău, comisarul european pentru extindere felicită R. Moldova pentru progresele înregistrate și o îndemnă să accelereze „viteza reformelor” pentru ca „procesul de aderare să aibă succes”

România compară cu un “roman de spionaj sovietic” acuzațiile Rusiei că Ucraina și Marea Britanie ar fi încercat să deturneze un avion rus spre Baza Mihail Kogălniceanu

Președintele ASF, la evenimentul de listare a celor două ETF-uri lansate de InterCapital la Bursa de Valori București: „Vom continua să fim un partener activ al pieței de capital”

Alexandru Rogobete anunță o creștere de peste 73% a investițiilor în sănătate, cu peste 2 mld. de lei plătite prin PNRR în perioada iunie-octombrie

Comisia Europeană salută hotărârea CJUE care confirmă că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă: „O etapă importantă pentru europeni”

Încă un produs tradițional românesc capătă recunoaștere și protecție la nivel european
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor

România își asumă „rolul de integrator și lider regional” pentru cooperare energetică. Bogdan Ivan apreciază deschiderea Comisiei Europene pentru găsirea unor soluții de reglementare și investiții pentru reducerea prețurilor record la energie
Trending
SĂNĂTATE4 days agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
COMUNICATE DE PRESĂ1 week agoeMAG Black Friday 2025: Pe 7 noiembrie vor fi peste 1,5 milioane de oferte la cel mai bun preț din an, buget în MyWallet de până la 10.000 de lei cu dobândă zero până la 12 rate și vouchere și premii la tombola pentru clienții eMAG
NATO1 week agoMark Rutte vine miercuri și joi în România pentru prima dată ca secretar general NATO. Liderul Alianței și Nicușor Dan vor deschide Forumul NATO pentru industrie
POLITICĂ1 week agoLuminița Odobescu, fost ministru de externe și ex-consilier prezidențial, a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului Ilie Bolojan
COMUNICATE DE PRESĂ5 days ago30 de elevi olimpici români de la ICHB Pallady au vizitat Parlamentul European din Bruxelles, descoperind valorile și mecanismele democrației europene







