Prim-ministrul britanic Keir Starmer i-a primit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe partenerii europeni, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, pentru a discuta despre sprijinul acordat Kievului, în contextul în care războiul rus a intrat deja în cel de-al cincilea an, informează Deutsche Welle.
Împreună, cei trei lideri europeni coordonează o alianță informală de securitate cunoscută sub numele de E3, care reprezintă una dintre principalele surse de sprijin internațional pentru Ucraina.
Într-o declarație comună, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru o propunere de dialog direct între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin — cu participarea SUA și a Europei — pentru a încerca să asigure un armistițiu.
„Liderii au salutat apelul președintelui Zelenski la încetarea războiului, negociată pe cale diplomatică, așa cum a fost prezentat în scrisoarea sa către președinte”, se arată în declarație, referindu-se la o scrisoare deschisă pe care Zelenski i-a adresat-o lui Putin săptămâna trecută, propunând o întâlnire față în față între cei doi.
Scrisoarea a fost respinsă de liderul rus, care a afirmat că oferta nu a părut sinceră.
Putin a spus că nu vede „niciun rost” în a se întâlni cu Zelenski până când nu se va ajunge la un eventual acord de pace.
Între timp, Zelenski a declarat că i-a spus că i-a transmis lui Starmer că țara sa are nevoie de rachete suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană.
„L-am informat pe Keir despre necesitatea unor rachete suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană și despre aspectele importante pentru protejarea infrastructurii energetice și pregătirea pentru iarnă”, a scris liderul ucrainean pe X.
În urma discuțiilor de duminică, Starmer, Merz și Macron au subliniat că Europa are un rol esențial de jucat în orice soluționare a conflictului, în calitate de susținător ferm al Kievului.
Potrivit acestora, condițiile pentru o pace justă și durabilă sunt următoarele:
- În primul rând, încetarea luptelor. Aceștia l-au îndemnat pe președintele Putin să accepte un armistițiu imediat și complet.
- În al doilea rând, linia actuală de contact ar trebui să constituie punctul de plecare al negocierilor. „Frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță, iar dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege propriile aranjamente de securitate și alianțe trebuie respectat pe deplin”, arată declarația comună.
- În al treilea rând, Ucraina trebuie să beneficieze de garanții de securitate solide și juridic obligatorii odată cu intrarea în vigoare a încetării focului, pe baza angajamentelor asumate la Berlin în decembrie 2025 și la Paris în ianuarie 2026. Aceasta include desfășurarea Forței multinaționale – Ucraina.
- În al patrulea rând, activele rusești vor rămâne blocate până când Rusia își va înceta războiul de agresiune și va despăgubi Ucraina pentru daunele cauzate de război.
- În al cincilea rând, interesele de securitate europene trebuie să fie protejate în orice acord. „Elementele oricărei negocieri legate de UE și NATO ar necesita consimțământul UE și al statelor sale membre, respectiv al aliaților NATO”, mai este precizat în declarație.
Marea Britanie și Franța conduc, de asemenea, așa-numita inițiativă „Coaliția celor dispuși” menită să ofere garanții de securitate Ucrainei în cadrul unui proces de pace, în timp ce Germania acordă cel mai mare sprijin Kievului în termeni absoluți.
Înaintea discuțiilor, o dronă rusească a lovit o instalație de depozitare a combustibilului nuclear uzat situată în apropierea centralei de la Cernobîl (Chornobîl), care nu mai este în funcțiune, au declarat duminică oficialii ucraineni.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU, a declarat că a fost informată cu privire la atac și că nivelurile de radiații la fața locului au rămas stabile.
Depozitul este situat la aproximativ 15 kilometri (9 mile) de centrala de la Cernobîl, locul celui mai grav dezastru nuclear din lume, produs în 1986.
