Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că o invitaţie de aderare a ţării sale la NATO ar trebui să fie formulată pentru toată Ucraina, dar normele Alianţei s-ar putea aplica iniţial teritoriului controlat de guvernul de la Kiev, cu extinderi ulterioare la alte zone ale teritoriului ucrainean dacă în final acestea vor fi recuperate de la Rusia, a relatat miercuri Reuters.
Într-un interviu acordat postului de televiziune american CBN News, Zelenski a afirmat că invitaţia ar trebui să fie ”emisă pentru toată Ucraina – frontierele sale recunoscute internaţional”.
Un astfel de scenariu s-ar încadra într-una dintre ideile expuse de fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, cu referire la Germania, care a aderat în 1955 la NATO doar cu partea de vest a țării. Germania de Vest considera că Germania de Est este parte a țării, și nu recunoștea statul creat de comuniști și URSS, însă apartenența Germaniei Federale la NATO era aplicată doar Germaniei de Vest.
Poziția lui Zelenski vine să completeze noi evoluții pe frontul diplomatic privind conflictul ruso-ucrainean. Liderul de la Kiev avut o întâlnire tripartită sâmbătă la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele ales al SUA, Donald Trump, în urma căreia Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort.
Kievul vrea să abordeze o eventuală negociere a păcii cu Rusia de pe o poziţie solidă şi având garanţii de securitate suficiente, iar pentru Ucraina o invitaţie de aderare la NATO este de departe cea mai bună garanţie contra Moscovei, relatează Agerpres.
Mai multe ţări din Alianţa Nord-Atlantică, în frunte cu SUA, sunt totuşi reticente faţă de luarea acestei ”decizii monumentale”, aşa cum a calificat-o un diplomat de la Bruxelles.
Oficialităţile americane recunosc, în cadru privat, că este puţin probabil ca o asemenea invitaţie să fie lansată cu doar câteva săptămâni înaintea începerii celui de-al doilea mandat de preşedinte deţinut de Donald Trump.
Această decizie va lua timp şi subiectul nu va fi abordat cu adevărat decât în 2025, înaintea Summitului NATO de la finalul lunii iunie de la Haga, apreciază un alt diplomat. Însă până atunci, este necesar să se reflecteze asupra garanţiilor pe care NATO, sau cel puţin unii dintre membrii săi, le-ar putea oferi Ucrainei.
Unele ţări europene din NATO nu exclud trimiterea de trupe în Ucraina, de exemplu pentru a supraveghea punerea în aplicare a unei eventuale încetări a focului, au indicat diplomaţi europeni. Totuşi, o asemenea discuţie nu a avut loc la NATO, ci doar între aliaţii europeni.
În acest răstimp, există și poziții din partea celor mai importanți aliați NATO care sunt state membre și ale Uniunii Europene – Germania, Franța și Polonia.
Ucraina ar trebui să beneficieze de o ”invitație garantată” de aderare la NATO, a afirmat liderul opoziției conservatoare din Germania, Friedrich Merz, aflat zilele trecute într-o vizită la Kiev, care este și favorit pentru a deveni viitorul cancelar al celei mai mari economii din UE.
Totodată, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk, urmează să discute joi, la Varșovia, despre formarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina după încheierea războiului.
Potrivit Politico Europe, ar putea fi vorba despre o forță formată din 40.000 de soldați proveniți din diverse țări, deși nu s-a specificat care ar fi statele participante.
