Propunerea avansată de președinția irlandeză a Consiliului UE privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 a fost primită cu nemulțumiri de grupul țărilor frugale, ca urmare a volumului său și accentului pus pe reducerea priorităților „moderne”.
La rândul lor, Comisia Europeană și Parlamentul European au avertizat asupra riscurilor pe care le implică o anvelopă bugetară mai puțin ambițioasă și rigidă, informează Euronews.
Sâmbătă, președinția irlandeză a Consiliului UE a propus reducerea cu 141 de miliarde de euro a viitorului buget multianual al UE, aducându-l la 1,622 trilioane de euro la prețurile din 2025 pentru perioada de șapte ani cuprinsă între 2028 și 2034.
Însă Berlinul și aliații săi insistă că reducerile nu sunt suficient de ample, în timp ce alte state membre și instituții ale UE au criticat propunerea pentru lipsa de ambiție.
„Suntem încă departe de un acord. Valoarea noii propuneri nu constituie o bază pentru un acord. Bugetul UE trebuie să fie convenabil pentru cei care suportă greul finanțării acestuia”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz într-un comunicat.
„Toată lumea trebuie să contribuie la ajustările necesare, deoarece stabilirea priorităților și modernizarea cheltuielilor UE reprezintă o sarcină care ne revine tuturor”, a adăugat el.
Germania și aliații săi se opun nu numai dimensiunii totale a bugetului, ci și modului în care sunt distribuite reducerile, prioritățile noi, precum competitivitatea și apărarea, fiind cele mai afectate.
„Apărarea, cercetarea și noile tehnologii sunt afectate în mod disproporționat. Europa trebuie să se consolideze în aceste domenii. Economiile trebuie realizate în mod echilibrat, la nivelul întregului buget”, a declarat prim-ministrul finlandez Petteri Orpo într-un comunicat.
Propunerea irlandeză se concentrează pe reduceri semnificative la programele susținute de așa-numiții „frugali”, care preferă să se autodenumească „modernizatori”. Fondurile alocate competitivității ar scădea cu 13%, iar cele destinate cooperării globale cu 17%.
În schimb, politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, sunt în mare parte menajate, înregistrând o reducere de doar 3%. Acestea sunt susținute de „Prietenii coeziunii”, un grup format din 17 țări din Europa de Sud și de Est, printre care Italia și România.
Nu este prima dată când propriile priorități ale „frugalilor” sunt cele mai afectate. În iunie, președinția cipriotă de atunci a propus reducerea Fondului european pentru competitivitate și a programului „Europa globală” cu aproape 4%.
Ministra suedeză pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a calificat, la rândul său, propunerea drept „nerezonabilă”, adăugând că „prin urmare, suntem departe de a ajunge la un acord”.
The new MFF negotiating box is unreasonable. The overall volume must come down significantly. The numbers that have been put on the table still present a wildly unaffordable increase and we are therefore nowhere near an agreement. Sweden will continue to fight for a better budget, not a bigger one.
— Jessica Rosencrantz (@Rosencrantz_J) October 10, 2026
Ministra austriacă pentru Europa, Claudia Bauer, a susținut această critică, afirmând că noul buget rămâne „la o distanță enormă de un <<da>> din partea Austriei”, potrivit Politico Europe.
🇪🇺 Europe doesn’t get stronger just because it gets more expensive. The new #MFF box is still miles away from an Austrian yes. 1/2
— Claudia Bauer (@claudiabauer_at) October 10, 2026
Țările „frugale” nu sunt singurele dezamăgite. Grupul „Prietenii Coeziunii” a primit cu un suspin de ușurare vestea că fondurile destinate agricultorilor și regiunilor lor cele mai sărace au fost ferite de reduceri semnificative. Totuși, aceștia afirmă că viitorul buget pare lipsit de ambiție, având în vedere provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană.
Între timp, directoarea generală a Comisiei pentru Buget, Stéphanie Riso, le-a spus duminică ambasadorilor UE că are îngrijorări serioase, nu doar din cauza lipsei de ambiție, ci și pentru că propunerea riscă să facă UE mult mai rigidă.
Ea a evidențiat reducerile aplicate administrației publice de la Bruxelles, susținute în mare măsură de statele membre, precum și Fondul de rezervă al UE, un instrument menit să ofere bugetului marjă de manevră pentru a reacționa la șocuri, pe care propunerea irlandeză îl reduce drastic cu 40 %.
Negociatorii sunt dornici să ajungă la un acord până la finalul acestui an, pentru a se asigura că bugetul va fi în vigoare la expirarea celui actual și pentru a evita ca discuțiile să fie afectate de alegerile naționale din Franța, Polonia și alte țări.
În încercarea de a armoniza pozițiile, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a organizat între 25 august și 17 septembrie un tur al capitalelor europene pentru a lua pulsul atmosferei din țările membre în vederea pregătirii agendei pentru lunile următoare.
În pregătirea reprezentării României la acest summit, președintele Nicușor Dan a avut zilele trecute o ședință cu membri ai Guvernului, anunțând obiectivul pe care îl va avea țara noastră în discuțiile care se anunță tensionate: adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină finanțările pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, care să finanțeze capacitățile europene de apărare și care să sprijine recâștigarea competitivității.
