Curtea de Conturi Europeană avertizează că nivelul estimat al erorii în cheltuielile UE rămâne prea ridicat.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest lucru este important pentru cetățeni, deoarece controalele deficitare privind utilizarea fondurilor pot submina încrederea în faptul că acestea ajung la proiectele eligibile și produc rezultatele preconizate. Este în egală măsură important și pentru factorii de decizie, având în vedere că negocierile privind următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034 sunt încă în desfășurare.
Curtea de Conturi Europeană îi îndeamnă pe aceștia să se asigure că noul model bugetar aflat în discuție nu va moșteni deficiențele identificate la nivelul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), principalul pilon al pachetului de redresare instituit de UE ca răspuns la pandemia de COVID-19. De ce? Pentru că noul model ar urma să reproducă în mare măsură modelul MRR.
Curtea de Conturi Europeană avertizează și că datoria tot mai mare a UE ar putea exercita o presiune crescândă asupra bugetelor viitoare și asupra opțiunilor de politică.
Conturile UE pe 2025 oferă o imagine corectă și fidelă, iar operațiunile subiacente veniturilor au fost lipsite de eroare. Aceasta este concluzia auditorilor. Tabloul este însă umbrit de nivelul în continuare ridicat al erorii în cheltuielile UE, care a crescut la 3,8 %, de la 3,6 % în 2024. În plus, nici cei 45,4 miliarde de euro cheltuiți prin MRR nu au fost lipsiți de nereguli.
„Bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase. Dacă UE trece la un nou model bugetar în care finanțarea nu mai este legată de costurile suportate, trebuie să învățăm din experiență și să remediem deficiențele constatate până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele scontate pentru cetățeni”, a declarat președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy.
2025 a fost penultimul an de punere în aplicare a MRR. În cadrul acestui mecanism, țările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ținte predefinite. Până la sfârșitul anului 2025, din cei 359,9 miliarde de euro angajați în cadrul MRR, fuseseră plătiți 237,5 miliarde de euro. Astfel, în ultimul an de funcționare a mecanismului mai rămâneau de plătit peste 122 de miliarde de euro, reprezentând o treime din fondurile disponibile sub formă de granturi.
Conform raportului, există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește utilizarea granturilor MRR: numai 3 din 27 utilizaseră cel puțin 80 % din fondurile alocate.
Dintre cele 37 de plăți de granturi din MRR efectuate către statele membre în 2025, 9 nu respectau normele și condițiile prevăzute. De exemplu, auditorii au constatat îndeplinirea nesatisfăcătoare a unor jaloane și ținte, încălcări ale normelor privind achizițiile publice și nereguli în materie de ajutoare de stat.
Auditorii au identificat, de asemenea, deficiențe în conceperea jaloanelor și a țintelor, lacune în monitorizarea efectuată de Comisie și probleme persistente legate de fiabilitatea sistemelor de control ale statelor membre. În consecință, opinia exprimată pentru cheltuielile din MRR a fost însoțită de rezerve.
În plus, țărilor UE li s-a permis uneori să își simplifice sau să își restrângă angajamentele asumate în cadrul planurilor de redresare fără să furnizeze motive și dovezi convingătoare.
Curtea de Conturi arată că, în unele cazuri, modificările au fost efectuate numai după ce țara respectivă solicitase plata din partea Comisiei. Acest lucru creează riscul ca statele membre să primească bani de la UE pentru realizarea unor obiective mai puțin ambițioase decât cele asumate inițial.
În ceea ce privește cheltuielile tradiționale din bugetul UE, auditorii au constatat că erorile erau atât semnificative, cât și generalizate. Prin urmare, pentru al șaptelea an consecutiv, ei au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE. Cele mai ridicate rate de eroare au fost înregistrate în cazul fondurilor de coeziune, care sprijină ocuparea forței de muncă, creșterea economică și dezvoltarea regională, precum și în cazul cheltuielilor pentru agricultură și mediu. Rata de eroare pentru fondurile de coeziune a crescut de la 5,7 % în 2024 la 6,6 % în 2025, cea aferentă agriculturii și mediului a crescut de la 2,6 % la 3,9 %. Cele mai frecvente probleme au constat în finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și în nerespectarea normelor privind achizițiile publice.
Auditorii avertizează, de asemenea, că povara tot mai mare a datoriei UE ar putea apăsa greu asupra bugetelor viitoare. Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la 1 000 de miliarde de euro până în 2027, în principal ca urmare a NGEU, în timp ce numai costurile cu dobânzile, în perioada 2028-2034, aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro.
Propunerile Comisiei Europene pentru următorul buget ar permite, estimează autoritorii, contractarea unor noi împrumuturi substanțiale pentru a sprijini Ucraina, planuri naționale ale statelor membre și eventuala activare a mecanismului pentru situații de criză gravă.
Sumele implicate ar putea fi considerabile, apreciază Curtea de Conturi Europeană. De exemplu, împrumuturile acordate Ucrainei aprobate sau convenite începând din 2014 – inclusiv împrumutul de 90 de miliarde de euro, aprobat la începutul anului 2026 – s-au ridicat la 170,1 miliarde de euro, din care 70,3 miliarde de euro au fost plătiți până la sfârșitul anului 2025.
Prin urmare, auditorii îndeamnă la prudență în ceea ce privește bugetele viitoare: fără un acord privind noi surse de venit, bugetul UE s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ, iar UE ar putea fi nevoită să aleagă între contribuții naționale mai mari și ambiții mai reduse.
În fiecare an, auditorii examinează veniturile și cheltuielile UE, verificând fiabilitatea conturilor anuale și conformitatea operațiunilor cu normele aplicabile. Ei măsoară nivelul de eroare estimat în raport cu un prag de semnificație de 2 %, dincolo de care cheltuielile afectate de nereguli sunt considerate semnificative.
Nivelul de eroare estimat nu este un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE și cu cele naționale. În cursul activității lor, auditorii au identificat și 17 cazuri de suspiciune de fraudă. Acestea au fost semnalate autorităților UE competente.
O opinie „contrară” înseamnă că auditorii au identificat probleme cu caracter generalizat, în timp ce o opinie „cu rezerve” înseamnă că au fost identificate probleme, însă acestea nu sunt generalizate.
Excluzând granturile MRR în valoare de 40,1 miliarde de euro, cheltuielile de la bugetul UE s-au ridicat în 2025 la 176,3 miliarde de euro, reprezentând 1,9 % din totalul cheltuielilor publice ale statelor membre ale UE și 1 % din venitul național brut al acestora.
