Ministrul de interne ungar Sandor Pinter, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, şi-a exprimat joi convingerea că omologii săi din celelalte state membre UE vor da joi un vot favorabil aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, cele două ţări fiind pregătite tehnic, aşa cum au constatat toate evaluările efectuate de experţii europeni.
”În 2011, când Ungaria a deţinut prima dată preşedinţia UE, am prezentat această chestiune şi eram deja absolut convinşi că ambele state membre sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen. Potrivit speranţelor noastre de astăzi, toţi ceilalţi miniştri de interne vor accepta, vor adopta asta şi vom avea un vot pozitiv, un rezultat pozitiv în această chestiune. În 2010, SCHEVAL (grupul de evaluare Schengen) a verificat cele două ţări pentru a vedea dacă sunt pregătite să devină parte a spaţiului Schengen. Experţii au ajuns la concluzia că ambele ţări erau pregătite tehnic şi de aceea ele puteau adera la Schengen. Şi cred că, dacă un stat membru este pregătit tehnic să se alăture spaţiului Schengen, el a făcut un efort imens pentru a face asta. Ele (România şi Bulgaria, n.red.) au introdus amendamente legislative şi merită să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Sandor Pinter la sosirea la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), potrivit Agerpres.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne vor lua o decizie cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne de la acel moment, Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.