Connect with us

ROMÂNIA

DESI: România, pe ultimul loc la digitalizare în UE din cauza nivelului foarte scăzut de competențe digitale de bază și de integrare a tehnologiilor digitale în serviciile publice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).  Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4).

O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.

România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE (50%, respectiv 80%). Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100 % a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030.

Cu toate acestea, performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.

Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru această țară. Digitalizarea reprezintă în continuare o prioritate pentru actualul guvern aflat la putere începând din 25 noiembrie 2021, alături de simplificarea legislației și crearea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor. Guvernul conduce transformarea digitală a sectorului public prin politica publică în domeniul e-guvernării pentru perioada 2021-2030 (adoptată la 3 iunie 2021), proiectul emblematic de stabilire a unui cadru pentru serviciile și instrumentele de guvernare electronică. Politica se află la începutul procesului de punere în aplicare.

Dimensiunea digitală în cadrul Planului de redresare și reziliență al României (PNRR)

Cu un sprijin pentru investiții de 5,97 miliarde EUR (20,5 % din totalul alocării), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât și investiții) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entități publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe. O structură de guvernanță flexibilă, care să evite fragmentarea și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul planului național de redresare și reziliență.

În cadrul componentei 4 (Transport sustenabil), sunt alocate 864 de milioane EUR digitalizării sistemului feroviar și dezvoltării unei infrastructuri rutiere durabile, inclusiv a unor elemente digitale.

Componenta 7 (Transformarea digitală) alocă 1 817 milioane EUR (cea mai mare contribuție pentru o singură componentă) și se axează pe transformarea digitală a sectorului public, securitatea cibernetică și conectivitate. În mod specific, această componentă include reforme precum intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G și adoptarea Strategiei naționale de securitate cibernetică pentru perioada 2021-2026. În cazul celor dintâi, invitația de participare la procedura de ofertare pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații de a acorda licențe 5G ar trebui publicată până în iunie 2022. Printre alte reforme esențiale se numără adoptarea Legii privind cloudul guvernamental și interoperabilitatea până în iunie 2022, care va declanșa investiții semnificative în implementare și actualizarea serviciilor conexe, înființarea grupului operativ pentru punerea în aplicare și monitorizarea reformelor și a investițiilor în domeniul digital prevăzute în PNRR, precum și analiza opțiunilor pentru arhitectura cloudului guvernamental. În plus, din această componentă face parte o cerere de „sprijin sub formă de granturi pentru competențele digitale” pentru perfecționarea/recalificarea angajaților din întreprinderi.

În cadrul componentei 8 (Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii), sunt avute în vedere mai multe investiții pentru digitalizarea autorităților din domeniul fiscal și cel al pensiilor.

Componenta 9 (Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare) este, de asemenea, importantă în contextul digitalizării, deoarece alocă 1 064 de milioane EUR pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor și pentru a sprijini un proiect multinațional privind „procesoarele cu consum redus de energie și cipurile semiconductoare”, care urmează să fie pus în aplicare ca proiect important de interes european comun (PIIEC). În plus, PNRR-ul finanțează, în acest context, operaționalizarea unei platforme digitale publice care furnizează întreprinderilor servicii publice legate de intrarea/ieșirea firmelor de pe piață, autorizarea reprezentanțelor străine în România și obținerea de licențe industriale (Investiția 1). O schemă în valoare de 500 de milioane EUR vizează sprijinirea adoptării tehnologiilor/soluțiilor digitale, cum ar fi inteligența artificială, datele, cloud computingul, platformele, tehnologia blockchain și transformarea digitală a procedurilor legate de întreprinderi.

Instituirea de administrații subnaționale la nivel intermediar (de exemplu, zone rurale funcționale) în cadrul componentei 10 (Fondul local) ar trebui să permită integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unități administrative care fac parte din consorții locale. Integrarea ar duce la îmbunătățirea accesului, în special în zonele mai puțin urbanizate, în care calitatea serviciilor publice existente este uneori inferioară standardelor.

Componenta 14 (Buna guvernanță) contribuie la promovarea participării la spațiul public digital. În cadrul reformei 1, personalul organizațiilor societății civile beneficiază anual de formare pentru a-și spori capacitatea și competențele de a participa în mod eficace la procedurile de consultare publică prin intermediul platformei digitale e-consultare.gov.ro. În paralel, investiția 3 vizează crearea unor structuri de parteneriat între administrațiile locale și societatea civilă, inclusiv prin încurajarea digitalizării ONG-urilor.

În cadrul componentei 15 (Educație), un buget de 1 129,5 milioane EUR este alocat reformelor și investițiilor pentru digitalizarea educației. Aceasta include reforme menite să stabilească profilul de competențe digitale al cadrelor didactice și să evalueze competențele digitale în cadrul examenelor școlare, precum și să asigure standarde pentru dotarea școlilor cu echipamente și resurse tehnologice în scopuri educaționale online.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 23 septembrie 2022, la New York, o întrevedere cu David Harris, președintele executiv al American Jewish Committee (AJC), una dintre principalele organizaţii evreieşti internaționale cu sediul în SUA, în marja participării șefului diplomației române la lucrările celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, informează Ministerul Afacerilor Externe. 

Potrivit sursei citate, discuția s-a concentrat pe situaţia de securitate din regiunea Mării Negre și pe evaluările părții române în ceea ce privește cele mai recente evoluții și impactul lor asupra securității la nivel european și euroatlantic.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe a prezentat și prioritățile viitoare în relaţia cu valenţele strategice dintre România și Israel. De asemenea, cei doi interlocutori au discutat despre relațiile Israel-UE și obiectivul de aprofundare a acestora.

Totodată, Bogdan Aurescu a prezentat şi acțiunile României pentru promovarea drepturilor pentru supraviețuitorii Holocaustului și urmașii acestora.

De asemenea, ministrul a prezentat ajutorul consistent, structurat pe mai multe paliere, oferit de ţara noastră Ucrainei, inclusiv prin primirea și găzduirea refugiaților ucraineni, evacuarea cetățenilor unor state terțe, printre care și ai Statului Israel (peste 5.000). În egală măsură, a menționat eforturile țării noastre în vederea facilitării tranzitului cerealelor din Ucraina prin România, inclusiv prin Portul Constanța și porturile de la Dunăre.

Cu privire la priorităţile României în relaţia cu SUA, șeful diplomației române s-a referit, printre altele, la creșterea securității energetice, inclusiv prin proiecte privind energia nucleară civilă.

În ceea ce-l privește, președintele executiv al AJC a mulţumit demnitarului român pentru eforturile depuse de România în sprijinul refugiaţilor din Ucraina, inclusiv a cetăţenilor israelieni şi a celor ucraineni de origine evreiască, precum şi pentru facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene, ca urmare a războiului Rusiei contra Ucrainei. David Harris a exprimat, de asemenea, aprecierea pentru eforturile constante ale României de promovare a valorilor democratice și a securității euroatlantice și a asigurat că AJC va acorda în continuare o atenție și un sprijin aparte cooperării cu România și susținerii obiectivelor țării noastre, inclusiv în relația cu SUA.


American Jewish Committee a fost înființată la 11 noiembrie 1906. Joacă un rol important în conturarea opiniei și politicilor cu privire la o serie de subiecte, precum combaterea antisemitismului și extremismului, apărarea poziției Israelului în plan global, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, cultivarea relațiilor inter-religioase.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

Published

on

© cosmin-marinescu.ro

Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului, a afirmat consilierul prezidențial pe probleme economice și politică socială, Cosmin Marinescu, în prezentarea sa din cadrul Forumului Forbes 2022, un important eveniment pentru comunitatea financiară și de afaceri.

Pentru a prefigura, „de o manieră concretă și pragmatică”, parcursul economic și social al României în anii următori, Cosmin Marinescu este de părere că eforturile și măsurile pentru depășirea multiplelor crize actuale trebuie însoțite de „proiecții ambițioase, axate pe stimularea mediului privat, valorificarea avantajelor competitive și mai buna utilizare a resurselor locale și naționale”.

În acest sens, consilierul prezidențial a menționat că, în cazul României, creșterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru reprezintă „o performanță peste așteptări”, care prefigurează depășirea prognozei de creștere economică anuală de 3,5%”, însă a atras atenția că aceasta se bazează în continuare pe ritmul susținut, de 7 și 8% în primele două trimestre ale anului, ale consumului privat. De cealaltă parte, industria și investițiile continuă se evolueze „în teritoriu negativ”.

„Ritmul formării de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, în timp ce investițiile nete din economie sunt într-un ușor regres, de aproape 1%, într-un context marcat încă de incertitudini”, a precizat Marinescu, arătând înspre „nevoia de accelerare în ultima parte a anului a implementării investițiilor publice, dată fiind rămânerea în urmă a cheltuielilor de investiții ca pondere în PIB, potrivit datelor la zi aferente execuției bugetare, atât în privința investițiilor din fonduri europene, cât și a proiectelor din bani naționali”.

Totuși, oficialul a subliniat, însă, că este „îmbucurătoare menținerea apetitului investițional extern, demonstrat de creșterea cu aproape 44% a investițiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului, chiar dacă acestea nu reușesc să contrabalanseze adâncirea dezechilibrelor externe.” „Până acum, economiile și întreprinzătorii și-au testat capacitatea de răspuns la provocările diferitelor crize”, a adăugat acesta.

Ca atare, Cosmin Marinescu consideră că o nouă abordare ar trebui să graviteze în jurul unui model de business rezilient, adaptabil și flexibil în fața schimbărilor sau a șocurilor pieței. 

„Prin implementarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, dublate de reformele structurale atât de necesare, vom putea genera un climat solid de credibilitate, bazat pe competitivitate și perspective tot mai favorabile pentru investitori. De aceea, concentrarea atenției și a întregii capacități administrative spre utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a tuturor autorităților statului”, a precizat acesta.

De asemenea, expertul pe probleme economice din cadrul Administrației Prezidențiale a mai spus că „merită să intensificăm promovarea de politici pro-active de atragere și creștere a capitalului privat, atât străin cât și românesc, care să susțină dezvoltarea antreprenoriatului pe baze competitive”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a inaugurat vineri, 23 septembrie 2022, la sediul Institutului Cultural Român din New York, expoziția fotografică dedicată aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Expoziția, care constă din 80 de fotografii, a fost organizată de ICR New York, cu sprijinul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, al Agerpres, al Misiunii Permanente a României la ONU și al Consulatului General al României la New York. 

Expoziția prezintă evoluția Parteneriatului Strategic România-SUA, de la lansare până în prezent, parcurgând cele mai importante momente de extindere și consolidare.

Conceptul creativ al instalaţiei artistice care figurează în cadrul expoziției a fost realizat de către Ioana Barac, designer și creator de ornamente urbane și artă publică, membru al comunității de români din Statele Unite ale Americii.

Potrivit MAE, în discursul său inaugural, ministrul Bogdan Aurescu a punctat importanța Parteneriatului Strategic româno-american pentru parcursul democratic și euroatlantic al României, precum și pentru securitatea țării noastre, și a reiterat angajamentul profund al României pentru aprofundarea acestuia, pe toate dimensiunile.

Făcând o trecere în revistă a momentelor care au marcat dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, ministrul Bogdan Aurescu a amintit adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declarației Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA, și semnarea Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

A arătat că Declarația Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI este primul document politic bilateral ce reglementează Parteneriatul Strategic cu SUA, care a determinat ulterior organizarea reuniunilor anuale ale Dialogului Strategic la București și la Washington, în timp ce Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România este primul document juridic bilateral ce menționează Parteneriatul Strategic.

De asemenea, a menționat proiectele comune din domeniul energiei nucleare civile, o evoluție recentă care vine să consolideze cooperarea bilaterală strategică dintre România și SUA, proiectul comun bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici fiind menţionat inclusiv de către Preşedintele Biden în discursul său recent din cadrul segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU. 

Totodată, ministrul român a subliniat că Parteneriatul Strategic este consolidat și de comunitatea românească  din SUA, la eveniment fiind prezenţi şi reprezentanţi ai acesteia. A evocat faptul că cetățenii români din SUA fac mai puternice legăturile dintre cele două tări, aceștia fiind bine integrați în comunitățile lor și apreciați de partenerii americani, veritabili ambasadori ai României in Statele Unite. 

Continue Reading

Facebook

PPE14 mins ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.2 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D3 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE4 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending