Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul său anual privind extinderea, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, pe drumul lor către aderarea la UE. Documentul constat[ faptul că procesul de extindere a UE a primit noi impulsuri în anii 2023-2024, cu accent pe evoluții pozitive cu privire la Albania, Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina, inclusiv determinarea Kievului și a Chișinăul pe calea aderării la UE, în timp procesul de apropiere a Georgiei față de UE a fost oprit “de facto” din cauza acțiunilor întreprinse de puterea de la Tbilisi, reconfirmată prin vot la alegerile parlamentare din 26 octombrie, un scrutin a cărui corectitudine este contestată de opoziție și Occident. În ceea ce privește Republica Moldova, pachetul de extindere este adoptat între primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care președintele pro-european în funcție Maia Sandu își dispută funcția cu candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo după votul din 20 octombrie, care s-a desfășurat concomitent și cu un referendum constituțional republican în urma căruia 50,39% dintre cetățenii țării au votat în favoarea modificării Constituției pentru a include integrarea europeană în legea fundamentală a țării.

Pachetul Comisiei Europene constată că extinderea reprezintă o oportunitate istorică atât pentru țările în curs de aderare, cât și pentru actualele state membre și UE în ansamblu și că există avantaje socio-economice, politice și de securitate semnificative ale unei Uniuni mai mari și mai puternice.

“Contextul geopolitic tensionat impune mai mult ca oricând să finalizăm reunificarea continentului nostru, sub aceleași valori ale democrației și ale statului de drept. În ultimii ani, am făcut deja pași mari în direcția integrării noilor state membre. Iar extinderea va rămâne o prioritate absolută a noii Comisii”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

In today’s global context, reuniting our continent under shared values of democracy and the rule of law is more pressing than ever.

We’ve made strong strides toward integrating new Member States in recent years.

And enlargement will remain a top priority for the new Commission.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 30, 2024

Conform Comisiei Europene, procesul de extindere continuă să fie bazat pe merit și depinde de progresele obiective realizate de fiecare dintre parteneri.

“Acest lucru necesită hotărârea de a pune în aplicare reforme ireversibile în toate domeniile dreptului UE, cu un accent deosebit pe elementele fundamentale ale procesului de extindere”, mai transmite Comisia, punctând că democrația, statul de drept și valorile fundamentale vor continua să fie pietrele de temelie ale politicii de extindere a UE.

“Aderarea la UE rămâne o alegere strategică”, a statelor care aspiră la acest obiectiv

Procesul de extindere a primit un nou impuls în 2023 și 2024

Grupul fundamental a fost deschis cu Albania la 15 octombrie 2024. Negocierile de aderare au fost deschise cu Ucraina și Moldova la primele conferințe interguvernamentale din iunie 2024. După ce a îndeplinit criteriile de referință intermediare pentru capitolele privind statul de drept, Muntenegru este pe cale să închidă provizoriu alte capitole de negociere. În martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Procesul de examinare prealabilă a fost finalizat atât cu Albania, cât și cu Macedonia de Nord la sfârșitul anului 2023.

În iunie 2024, conferința interguvernamentală a confirmat că Muntenegru a îndeplinit, în ansamblu, criteriile de referință intermediare pentru capitolele 23 și 24 privind statul de drept, oferind posibilitatea de a proceda la închiderea provizorie a altor capitole dacă sunt îndeplinite condițiile. În domeniul statului de drept și al sistemului judiciar sunt necesare progrese suplimentare.

În ceea ce privește Albania, Comisia salută deschiderea negocierilor privind grupul de elemente fundamentale în cadrul celei de-a doua conferințe interguvernamentale care a avut loc la 15 octombrie 2024. Este esențial ca autoritățile să intensifice în continuare ritmul reformelor orientate către UE, în special în ceea ce privește statul de drept, consolidarea rezultatelor obținute în ceea ce privește aplicarea legii, combaterea eficientă a corupției și a criminalității organizate și promovarea drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea presei, drepturile de proprietate și minoritățile.

Comisia își reiterează evaluarea conform căreia Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru deschiderea clusterului 3 (Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii). În anul următor, se așteaptă ca Serbia să accelereze activitatea de punere în aplicare a reformelor legate de aderarea la UE, cu un accent deosebit pe obiectivele de referință intermediare privind statul de drept, precum și pe asigurarea unui mediu cu adevărat favorabil pentru societatea civilă și mass-media, depunând eforturi credibile pentru a stopa dezinformarea și manipularea informațiilor străine.

În cazul Macedoniei de Nord, țara trebuie să continue să pună în aplicare reformele legate de UE, în special în ceea ce privește elementele fundamentale, în special sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Trebuie consolidată încrederea în sistemul judiciar. Sesiunile de screening pentru toate cele șase grupuri ale acquis-ului UE au fost finalizate în decembrie 2023.

Bosnia și Herțegovina a demonstrat rezultate tangibile, inclusiv în ceea ce privește gestionarea migrației, alinierea deplină la politica de securitate comună și externă a UE, precum și prin adoptarea legislației privind integritatea sistemului judiciar, combaterea spălării banilor și conflictul de interese. În martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Comisia pregătește cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu în momentul în care sunt luate toate măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din octombrie 2022.

Kosovo a depus o cerere de aderare la UE în decembrie 2022. Comisia rămâne disponibilă pentru a pregăti un aviz privind cererea de aderare a Kosovo de îndată ce Consiliul îl solicită. S-au înregistrat progrese în lupta împotriva criminalității organizate, iar mediul de afaceri s-a îmbunătățit. Liberalizarea vizelor pentru Kosovo a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Kosovo trebuie să își intensifice eforturile pentru consolidarea statului de drept și a administrației publice și pentru protejarea libertății de exprimare.

Deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina a fost o recunoaștere importantă a determinării Ucrainei de a continua reformele pe calea aderării la UE. După prima conferință interguvernamentală din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului (screening) progresează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii de către Ucraina a tuturor condițiilor, Comisia așteaptă cu interes deschiderea negocierilor privind grupurile, începând cu elementele fundamentale, cât mai curând posibil în 2025.

Deschiderea negocierilor de aderare a reprezentat o recunoaștere importantă a determinării Moldovei de a continua reformele pe calea aderării la UE, în pofida faptului că se confruntă cu interferențe ruse continue și cu impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. După prima conferință interguvernamentală din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului (screening) progresează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii de către Moldova a tuturor condițiilor, Comisia așteaptă cu interes deschiderea negocierilor privind clusterele, începând cu elementele fundamentale, cât mai curând posibil în 2025.

Deși în decembrie 2023 Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată, procesul său de aderare la UE a fost între timp oprit de facto din cauza acțiunilor întreprinse de guvernul georgian începând cu primăvara anului 2024. La 26 octombrie 2024, cetățenii georgieni au votat în cadrul alegerilor parlamentare. Constatările preliminare ale Misiunii internaționale comune de observare a alegerilor condusă de Biroul OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului (OSCE/BIDDO) au identificat mai multe deficiențe care au apărut într-un mediu tensionat și extrem de polarizat. Printre deficiențele raportate se numără, printre altele, recentele modificări legislative ale procesului electoral, compromisurile frecvente privind secretul votului, inconsecvențele procedurale, intimidarea și presiunea asupra alegătorilor, care au avut un impact negativ asupra încrederii publice în proces. Aceste constatări preliminare confirmă necesitatea unei reforme electorale cuprinzătoare, care a fost deja subliniată în recomandările-cheie anterioare.

Turcia este o țară candidată și un partener-cheie pentru Uniunea Europeană. Cu toate acestea, negocierile de aderare cu această țară sunt blocate din 2018, în conformitate cu decizia Consiliului. Există în continuare preocupări serioase în ceea ce privește drepturile fundamentale și statul de drept, inclusiv independența sistemului judiciar. Dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. În urma orientării strategice din aprilie 2024 a Consiliului European, relațiile cu Turcia au fost marcate de o reangajare treptată și s-au luat măsuri concrete în vederea unor schimburi constructive pe teme de interes comun.

După publicarea acestui pachet de extindere de către Comisia Europeană, Consiliul UE trebuie să ia în considerare recomandările Comisiei și să ia decizii cu privire la etapele următoare ale procesului de extindere.

Context

Extinderea UE va aduce beneficii socio-economice de mare amploare membrilor săi actuali și viitori. Creșterea numărului de consumatori de pe piața unică va oferi întreprinderilor oportunități majore de a se extinde și de a face comerț mai liber. Pentru a permite o creștere durabilă pe termen mediu și pentru a face progrese în îndeplinirea criteriilor economice de aderare la UE, este din ce în ce mai important ca țările implicate în procesul de extindere să accelereze reformele structurale. Acest lucru implică asigurarea unor economii de piață funcționale și demonstrarea capacității de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței în UE. Politicile economice ar trebui, de asemenea, să sprijine obiectivele ambițioase din cadrul tranziției ecologice și digitale.

Noi instrumente și mijloace stimulează creșterea socioeconomică în țările partenere. Pe măsură ce procesul de aderare se accelerează, UE anticipează unele dintre beneficiile pieței unice și oferă asistență financiară sporită pentru a permite integrarea treptată și ancorarea partenerilor noștri în UE.

Pe lângă planurile economice și de investiții de succes, Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, cu Facilitatea pentru reformă și creștere, în valoare de 6 miliarde de euro, și Facilitatea pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, stimulează reformele, având în centrul lor justiția și statul de drept.

În aceeași ordine de idei, la 10 octombrie 2024, Comisia a prezentat Planul de creștere pentru Moldova și Facilitatea pentru reformă și dezvoltare, în valoare de 1,8 miliarde de euro, pentru a sprijini reformele socio-economice și a stimula investițiile.