Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Deznodământul Brexit-ului, învăluit în ceață. Document: Comisia Europeană respinge amânarea ieșirii Marii Britanii până la 30 iunie și oferă două soluții: o amânare până la 23 mai sau o amânare extinsă, cu participarea la alegerile europene

Published

on

Comisia Europeană se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie, reacție ce survine la scurt timp după ce agențiile internaționale de presă au făcut publică informația potrivit căreia premierul britanic Theresa May a anunțat că i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita extinderea Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 30 iunie, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o notă privind procesul Brexitului analizată de Comisia Europeană la reuniunea săptămânală a comisarilor de miercuri, oficiali au scris că liderii UE care se vor întâlni cu Theresa May la Consiliul European de joi şi vineri vor fi confruntaţi cu o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

O amânare oferită Marii Britanii ar trebui fie să aibă ca termen 23 mai 2019, fie să fie semnificativ mai lungă şi să impună alegeri europene. Aceasta este singura cale de a proteja funcţionarea instituţiilor UE şi abilitatea lor de a lua decizii”, se menţionează în document.

În document se mai atrage atenția asupra riscurilor juridice și politice pentru UE în UE-27 pe care le implică incertitudinile actuale din Marea Britanie.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă, potrivit AFP.

Statele UE care urmau să beneficieze de locuri suplimentare după Brexit vor trebui să fie anunţate până cel mai târziu la mijlocul sau sfârşitul lui aprilie dacă va fi necesar să renunţe la aceste mandate pentru că Marea Britanie rămâne, cel puţin momentan, în blocul comunitar.

Nota mai menţionează şi că, în cazul unei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui ca, ”în spiritul unei cooperări loiale”, să se angajeze la o ”abţinere constructivă” în probleme cheie, precum bugetul UE pe termen lung şi ocuparea de posturi de vârf la nivelul UE după alegerile din mai.

Poziția Comisiei Europene vine în contextul în care prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie, transmit agenţiile internaţionale de presă.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, există posibilitatea ca la reuniunea Consiliului European să nu se adopte nicio decizie cu privire la extinderea Articolul 50, fiind nevoie, cel mai posibil, să fie organizată o altă întâlnire a liderilor europeni săptămâna viitoare.

”Părerea mea este că … în această săptămână, la reuniuena Consiliului European, nu va fi nicio decizie, dar, cel mai probabil, va trebui să organizăm o altă întâlnire săptămâna viitoare”, a declarat pentru radio-ul german Deutschlandfunk, citat de The Guardian, Jean-Claude Juncker.

Textul scrisorii nu a fost încă făcut public, deci există posibilitatea ca Regatul Unit să lasă deschisă ipoteza unei amânări prelungite a articolului 50 dacă acordul convenit de guvernul May cu negociatorii europeni nu va trece de votul Parlamentului până pe 11 aprilie, moment în care Londra va trebui să se pregătească pentru participarea la alegerile europene ce vor avea loc în luna mai.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Raport al Curții de Conturi Europene: România, a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor cu fonduri europene. Comisarul Corina Crețu: ”Avem toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România este a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor detectate și raportate, ca procent din fondurile politicii de coeziune primite de statele membre ale UE în perioada de programare 2007-2013, fiind devansată doar de la Slovacia, arată un raport al Curții de Conturi Europene publicat joi.

Potrivit documentului, un procent de 1,1% din totalul fondurilor europene primite de România în primii șapte ani de la aderarea la UE reprezintă fraude. Deși situată pe locul al doilea la acest capitol, diferența nivelului de fraudă în raport cu Slovacia este aproape dublă, de 2,13%.

Spre comparație, cel mai scăzut nivel de fraudă – de 0% – îl înregistrăm în Luxemburg, Finlanda, Irlanda și Suedia.

Într-o reacție la raportul Curții, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a atenționat că executivul european ”are toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE şi se aşteaptă la acelaşi nivel de angajament din partea statelor membre, responsabile de gestionarea adecvată a fondurilor politicii de coeziune”.

”Suntem aici pentru a reaminti statelor membre ce obligaţii au şi pentru a oferi sprijin permanent şi un set de instrumente a căror utilitate a fost recunoscută de Curtea de Conturi Europeană. De asemenea, suntem aici pentru a alerta OLAF, Oficiul european de luptă antifraudă, atunci când avem suspiciuni, şi pentru a recupera fondurile UE atunci când frauda este dovedită”, a mai spus Crețu. (Declarația sa integrală este disponibilă aici)

În raport, România este menționată de 12 ori, fiind precizat și faptul că, pentru redactarea raportului, experții Curții au vizitat șapte state membre: Bulgaria, Franța, Ungaria, Grecia, Letonia, România și Spania.

Documentul precizează că ”România are o strategie națională antifraudă, dar aceasta nu mai este de actualitate”.

Ce alte referiri la România cuprinde raportul Curții de Conturi Europene?

– În unul dintre programele operaționale auditate în România, organisme intermediare care exercită funcții similare prin delegare și gestionează finanțări similare au furnizat evaluări ale riscului de fraudă cu rezultate diferite;

– Curtea a discutat despre utilizarea pactelor de integritate cu organizații ale societății civile din Letonia, România și Ungaria, care au fost în general în favoarea acestei inițiative.

– În România, Agenția Națională de Integritate a dezvoltat un sistem informatic („PREVENT”) care compară informațiile privind achizițiile publice furnizate de autoritățile contractante și ofertanți cu informații din alte baze de date naționale (de exemplu, Oficiul Registrului Comerțului). Utilizarea sistemului în legătură cu 839 de proceduri de achiziții publice finanțate de UE a permis agenției să emită, în scop de corectare sau de investigare, 42 de avertismente de integritate;

– Curtea a identificat inconsecvențe în ceea ce privește utilizarea de către statele membre a actelor juridice sau administrative pentru a declanșa raportarea către Comisie. De exemplu, România nu raportează în mod sistematic în IMS investigațiile în curs sau deciziile de începere a urmăririi penale. Așa cum prevede legislația din România, suspiciunile de fraudă sunt înregistrate numai atunci când o autoritate de management, autoritatea de audit, AFCOS sau OLAF emite un raport de control/anchetă suplimentar separat, chiar dacă există deja o investigație în curs sau una care s-a încheiat. În consecință, raportarea în IMS este întârziată în mod nejustificat și unele cazuri aflate pe rolul instanțelor ar putea fi complet excluse din sistem.

– În cinci dintre statele membre vizitate de Curte, AFCOS-urile nu erau suficient de bine informate cu privire la evoluția anchetelor în cazurile raportate Comisiei. În România și în Ungaria Curtea nu a identificat niciun mecanism formal de cooperare sistematică între autoritățile de management, AFCOS și organele de anchetă și cele de urmărire penală, astfel încât AFCOS nu avea o imagine de ansamblu completă asupra anchetelor în curs care implicau proiecte finanțate de UE. Acestea fiind spuse, AFCOS din România contactează periodic organele de urmărire penală pentru a obține informații cu privire la evoluția anchetelor în curs despre care are cunoștință. În Spania, AFCOS adoptă, de asemenea, o abordare proactivă, solicitând date cu privire la anchetele în curs. În pofida acestui fapt, el nu este în măsură să garanteze transmiterea de informații actualizate către Comisie. 

– AFCOS din România desfășoară activități de coordonare exclusiv pe baza unor acorduri bilaterale încheiate cu fiecare dintre autoritățile responsabile de programe, dar nu există niciun mecanism național de coordonare multilaterală care să implice toate părțile interesate.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind ”Combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE: autoritățile de management trebuie să consolideze detectarea, reacția și coordonarea” este disponibil aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amandează 5 bănci cu 1,07 miliarde de euro pentru manipularea pieței valutare. „Comportamentul acestora a subminat integritatea sectorului în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”

Published

on

©️ Facebook/ Comisia Europeana

Comisia Europeană a aplicat două amenzi, în valoare totală de 1,07 miliarde de euro (1,2 miliarde de dolari), băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank of Scotland (RBS), deoarece au manipulat piața valutară pentru 11 valute: euro, lira sterlină, yenul japonez, francul elveţian, dolarul din SUA, Canada, Noua Zeelandă şi Australia, coroana daneză, norvegiană şi suedeză, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Banca elveţiană UBS nu a fost amendată deoarece a informat executivul comunitar despre existenţa celor două carteluri înfiinţate de Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan şi Royal Bank of Scotland.

Conform Comisiei Europene, prima decizie (așa-numita convenție “Forex – Three Way Banana Split”) impune o amendă totală de 811 197 000 de EURO băncilor Barclays, Royal Bank of Scotland (RBS), Citigroup și JPMorgan.

Cea de-a doua decizie (așa-numita convenție “Forex-Essex Express”) impune o amendă totală de 257 682 000 de EURO pentru Barclays, RBS și MUFG Bank (fostă Bank of Tokyo-Mitsubishi).

Cele mai mari amenzi au fost aplicate băncilor americane Citigroup (311 milioane de euro) şi JP Morgan (229 milioane de euro).

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: “Companiile și oamenii depind de bănci pentru a face schimb de bani pentru a efectua tranzacții în țări străine. Activitățile de tranzacționare pe „spot” valutar sunt una dintre cele mai mari piețe din lume, în valoare de miliarde de euro în fiecare zi. Astăzi am amendat Barclays, Banca Regală a Scoției, Citigroup, JPMorgan și MUFG Bank, iar aceste decizii trimit un mesaj ferm că executivul comunitar nu va tolera comportamentul manipulativ în niciun sector al piețelor financiare. Comportamentul acestor bănci a subminat integritatea sectorului, în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Manfred Weber vrea să întoarcă fila ”Comisiei ultimei șanse”, construind o Comisie ”a unui nou început”: Vreau să fiu un președinte al cetățenilor

Published

on

Candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber a promis miercuri că viitoarea Comisie va fi cea ”a unui nou început”, întorcând astfel fila ”Comisiei ultimei șanse”, o trimitere la formularea folosită de Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Executivului european, invocată în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, în 2014.

În cadrul dezbaterii televizate de 90 de minute, unde au participat toți cei șase candidați ”cap de listă” și care a avut loc în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles, Manfred Weber și-a prezentat platforma politică, bazată pe o largă solidaritate în cadrul Uniunii Europene, pentru a gestiona provocările precum șomajul în rândul tinerilor, migrația, argumentând totodată în favoarea compromisului pe subiecte precum comerțul și schimbările climatice pentru a menține implicarea tuturor părților interesate.

”Bunicul meu mi-ar spune: Manfred, aceasta este cea mai bună Europă pe care am avut-o vreodată. Avem încă de lucru: vreau să deschid un nou capitol democratic pentru UE. Văd o Uniune Europeană puternică, inteligentă și amabilă. Vreau să fiu un președinte al cetățenilor”, a spus candidatul popularilor europeni.

Manfred Weber a invocat necesitatea unui mecanism puternic pentru protejarea democrației. ”Naționalismul a revenit, La alegerile de anul acesta, trebuie să luptăm înpotriva celor care vor să distrugă Europa”, a mai spus liderul PPE.

În ceea ce privește adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, Weber s-a propunțat în favoarea unui ”nou proces de decizie cu un mecanism nou, cu majoritate”, chestiune invocată încă din octombrie 2018. 

Citiți și:
Jean-Claude Juncker propune soluția votului cu majoritate calificată pentru ca UE să fie mai eficientă în materie de politică externă
Manfred Weber, candidat la șefia Comisiei Europene, susține propunerea lui Juncker și vrea ca UE să ia deciziile cu majoritate de voturi

Cele 90 de minute de discuţii politicoase şi ocazional aprinse au fost marginalizate în statele membre mari, dezbaterea fiind difuzată pe canale cu audienţă scăzută sau în mediul online, iar interacţiunile din social media au fost în număr de câteva zeci de mii, un număr infim în comparaţie cu cele 427 de milioane de cetăţeni europeni aşteptaţi la urne în perioada 23-26 mai. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending