Rusia reprezintă o ameninţare militară tot mai mare pentru Germania şi aliaţii săi, a avertizat joi, în parlament, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Rusia a trecut complet la o economie de război şi furnizează anual armatei 1.000 până la 1.500 de tancuri. Sunt cam de două ori mai multe decât au în stoc cele mai mari cinci ţări europene la un loc. Pentru noi, un lucru este sigur: Rusia este cea mai mare ameninţare pentru securitatea noastră şi aşa va rămâne în viitorul apropiat”, a spus Pistorius.

Mai mult, Boris Pistorius s-a pronunţat în favoarea mai multor acte legislative în domeniul apărării propuse de guvernul german.

Un proiect de lege ar oferi salarii mai bune militarilor şi personalului civil german staţionat în Lituania ca parte a noului angajament al Germaniei privind staţionarea permanentă a unei brigăzi în ţara baltică pentru apărarea flancului estic al NATO.

Un proiect de lege ar oferi salarii mai bune militarilor şi personalului civil german staţionat în Lituania ca parte a noului angajament al Germaniei privind staţionarea permanentă a unei brigăzi în ţara baltică pentru apărarea flancului estic al NATO.

O altă propunere legislativă ar face ilegal ca foştii soldaţi germani să lucreze pentru puteri străine precum Rusia sau China fără aprobarea prealabilă a Ministerului german al Apărării.

Nu a fost cazul până acum. Este nevoie urgentă de o lege în acest sens. Va împiedica ca foşti membri specializaţi ai forţelor armate germane să fie recrutaţi cu oferte profitabile pentru propriile lor scopuri”, a spus Pistorius.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, s-au întâlnit, luni, la Kiev pentru discuții privind întărirea capacităților militare și diplomatice ale Ucrainei. Scholz a reafirmat sprijinul ferm al Germaniei, anunțând un nou pachet de ajutor militar în valoare de 650 milioane de euro, cu livrare stabilită în decembrie.

Adresându-se direct președintelui rus Vladimir Putin, Scholz a declarat ferm: „Spun foarte clar aici, la Kiev, lui Putin: avem rezistență. Și vom sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar”. Cancelarul a confirmat că sprijinul militar va continua și în 2025, cu livrarea de noi sisteme de apărare aeriană, obuziere, drone de luptă și de recunoaștere, precum și șase elicoptere Sea King înarmate.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a acuzat joi Rusia de ”joc cinic” la sosirea în Malta, unde participă la reuniunea ministerială a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), anunță DPA, citat de Agerpres.

”Aşa cum Rusia foloseşte bombe şi drone pentru a ţinti pacea şi securitatea în Europa, (preşedintele rus Vladimir) Putin îşi reglează conturile cu OSCE. Nu îi vom permite lui Putin să ne transforme pacea comună în praf şi cenuşă, nici nu vom permite Rusiei să joace un joc cinic aici fără a comenta”, a spus Baerbock înaintea începerii reuniunii ministeriale a OSCE din Malta, la care ia parte şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Comunitatea internaţională trebuie să se opună în continuare ”războiului hibrid” dus de Rusia, a mai spus şefa diplomaţiei de la Berlin.

Rusia și-a intensificat în ultima perioadă acțiunile hibride de destabilizare a țărilor membre NATO. Recent, Serviciul Secret de Informații al Regatului Unit a descoperit o ”campanie incredibil de nesăbuită” de sabotaj rusesc în Europa, care se derulează în vreme ce Moscova recurge la amenințări de natură nucleară pentru a slăbi sprijinul țărilor occidentale pentru Ucraina.

Conform șefului serviciului de spionaj al Norvegiei, Rusia a devenit ”mai mult sau mai puțin un stat paria”, așa că nu are multe de pierdut dacă recurge la acțiuni mai riscante care ar putea, conform șefului serviciilor secrete germane, la activarea articolului 5 al Alianței.

De altfel, Germania și Finlanda vorbeau la mijlocul lunii noiembrie despre un ”război hibrid” și amenințarea rusă, spunând că sunt ”profund îngrijorate”, în urma ruperii unui cablu de telecomunicații submarin care leagă cele două țări.

Pe fondul acestor activități ostile ale Moscovei, NATO, prin vocea secretarului general Mark Rutte, a anunțat că își va intensifica schimbul de informații și își va îmbunătăți protecția infrastructurilor critice.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale.

“În acest an, OSCE a observat mai mult rânduri de alegere de alegeri – inclusiv recentele alegeri din Statele Unite – oferind evaluări care rămân standardul de aur pentru concursuri libere și corecte. În Moldova, OSCE a afirmat că un tur de scrutin a fost bine administrat, în ciuda interferențelor rusești, iar acum autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale, contrar standardelor OSCE”, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.

Miniștrii de externe din cele 57 de state participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) s-au reunit joi la Malta la Consiliul Ministerial OSCE.

Potrivit unor surse CaleaEuropeană.ro, delegația României a părăsit sala reuniunii atunci când ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, și-a susținut discursul la ministeriala OSCE.

Poziția lui Blinken vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.