Connect with us

INTERNAȚIONAL

Doi români luptă pentru separatişti în estul Ucrainei, afirmă liderul separatist Zaharcenko

Published

on

prorusiDoi români, dar şi turci, sârbi, italieni şi germani luptă alături de voluntari ruşi în estul Ucrainei împotriva forţelor ucrainene, a declarat sâmbătă “premierul” “republicii” de la Doneţk Aleksandr Zaharcenko pentru postul de televiziune pro-Kremlin Life News, citat de BBC News online, potrivit Mediafax.

“Etnici ucraineni”, care sunt voluntari venind din Rusia şi nu militari, luptă pentru rebeli, alături de “turci, numeroşi sârbi, italieni şi germani şi chiar doi români”, a declarat Zaharcenko, care a anunţat la sfârşitul săptămânii că 1.200 de combatanţi au fost antrenaţi în Rusia.

El a intervenit pe acest post pentru a dezminţi, totodată, că echipamentul folosit de către rebeli proruşi în estul Ucrainei împotriva trupelor guvernamentale a fost furnizat de Rusia. “Militarii ucraineni ne-au lăsat atât de mult echipament, încât nu avem suficienţi oameni să-l folosească. Mă refer la tancuri, vehicule de transport militar, lansatoare (multiple de rachete de tip) Grad şi aşa mai departe“, a declarat el, în limba rusă, pentru postul Life News.

Peste 2.000 de civili şi combatanţi au fost ucişi de la jumătatea lui aprilie în estul Ucrainei, în confruntări între trupe trimise de Kiev – să pună capăt unei insurecţii separatiste proruse în regiunile Doneţk şi Lugansk – şi insurgenţi.

 

 

 

.

INDIA

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie (TTC).

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, noul CTT va aprofunda angajamentul strategic privind comerțul și tehnologia între cei doi parteneri și vine în urma anunțului făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, la 25 aprilie 2022, la New Delhi. Acesta va fi coprezidat, din partea UE, de vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, iar din partea indiană de Subrahmanyam Jaishankar, ministrul afacerilor externe, Piyush Goyal, ministrul comerțului și industriei, și Ashwini Vaishnaw, ministrul electronicii și tehnologiei informației.

”Consolidarea cooperării noastre cu India va fi în beneficiul tuturor cetățenilor UE și indieni deopotrivă. Împreună, vom acționa în direcția unui model democratic de dezvoltare tehnologică care să stimuleze inovarea și să plaseze oamenii în centrul atenției”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale.

”UE și India împărtășesc un angajament profund de a asigura un peisaj comercial și tehnologic care să genereze câștiguri economice pentru cetățenii și întreprinderile noastre, susținut de valorile democratice. Colaborarea în cadrul acestui nou forum va consolida relațiile noastre comerciale bilaterale, care au încă un puternic potențial de creștere, oferind în același timp o platformă pentru un leadership comun în ceea ce privește provocările comerciale globale. Ne așteptăm ca TTC UE-India să joace un rol central în transformarea economiilor noastre în economii mai ecologice, mai prospere și mai competitive”, a spus, la rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț.

Grupuri de lucru

Într-un mediu geopolitic în schimbare rapidă, UE și India au un interes comun în asigurarea securității, prosperității și dezvoltării durabile pe baza unor valori comune. CTT va oferi orientarea politică și structura necesară pentru a coordona abordările și pentru a face să avanseze activitatea tehnică. Pentru a pregăti terenul, ambele părți au convenit să lucreze în domenii critice, cum ar fi conectivitatea, tehnologiile ecologice și lanțurile de aprovizionare reziliente.

Reuniunile ministeriale ale CTT se vor baza pe activitatea pregătitoare a trei grupuri de lucru, care se vor reuni în termen de două săptămâni pentru a-și organiza activitatea:

  • Tehnologii strategice, guvernanță digitală și conectivitate digitală: grupul va lucra în comun în domenii de interes comun, cum ar fi conectivitatea digitală, inteligența artificială, 5G/6G, calculul cuantic și de înaltă performanță, semiconductorii, sistemele cloud, securitatea cibernetică, competențele digitale și platformele digitale.
  • Tehnologii ecologice și tehnologii energetice curate: acest grup se va concentra pe tehnologiile ecologice, inclusiv pe investiții și standarde, cu accent pe cercetare și inovare. Domeniile care vor fi explorate ar putea fi energia curată, economia circulară, gestionarea deșeurilor, plasticul și deșeurile din oceane. De asemenea, va promova cooperarea între incubatoarele, IMM-urile și întreprinderile nou înființate din UE și India.
  • Comerț, investiții și lanțuri valorice reziliente: grupul va lucra asupra rezilienței lanțurilor de aprovizionare și a accesului la componente critice, energie și materii prime. De asemenea, va depune eforturi pentru a rezolva barierele comerciale identificate și provocările comerciale globale prin promovarea cooperării în cadrul forurilor multilaterale. Grupul va acționa în vederea promovării standardelor internaționale și a cooperării pentru abordarea provocărilor geopolitice globale.

Cele trei componente ale negocierilor bilaterale privind comerțul, investițiile și indicațiile geografice vor continua separat de CTT. Dialogul la nivel înalt privind comerțul și investițiile va rămâne principalul organ de conducere a acestor negocieri. În plus, Forumul la nivel înalt UE-India privind investițiile digitale (DIF) ar putea fi organizat în marja primei reuniuni ministeriale a CTT.

Reuniunile ministeriale ale CTT vor avea loc cel puțin o dată pe an, locul de desfășurare alternând între UE și India. Începând de astăzi, cele trei grupuri de lucru sunt stabilite și își vor începe cooperarea. Prima reuniune ministerială UE-India este planificată să aibă loc în primăvara anului 2023.

Continue Reading

NATO

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat al Luxemburgului, Jean Asselborn, pe tema procesului de aderare a României la spațiul Schengen, a consolidării relației bilaterale foarte bune, precum și a situației de securitate din regiune, șeful diplomației luxemburgheze reafirmând sprijinul solid pentru aderarea României la Schengen și anunțând decizia țării sale de a contribui cu un contingent de militari la grupul de luptă NATO din România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul necondiționat și ferm acordat de Marele Ducat al Luxemburgului aderării României la spațiul Schengen și a mulțumit omologului său pentru implicarea activă și dedicată, inclusiv personală, în favoarea României. De asemenea, Bogdan Aurescu i-a adus la cunoștință ministrului luxemburghez demersurile desfășurate pe plan diplomatic de către România în vederea atingerii obiectivului de aderare la spațiul Schengen, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre – până în prezent ministrul român de externe având discuții cu miniștri de externe/afaceri europene și respectiv primind mesaje din partea acestora prin care a fost reconfirmat sprijinul activ din partea a 20 de state membre UE și totodată ale spațiului Schengen.

Ministrul Jean Asselborn a reiterat susținerea solidă a Marelui Ducat al Luxemburgului pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că România este complet pregătită, îndeplinind toate criteriile necesare, iar aderarea sa va contribui de manieră pozitivă la consolidarea proiectului european, a securității Uniunii, precum și a Pieței Unice. Înaltul oficial luxemburghez a dat asigurări că țara noastră poate conta pe deplin, în continuare, pe Luxemburg pentru a susține obiectivul României de aderare la spațiul Schengen în dialogul cu ceilalți parteneri europeni.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, cu miniștrii afacerilor externe ai Lituaniei, Letoniei și Estoniei cu ministrul afacerilor externe al Matei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda. Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit în România pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

În cadrul convorbirii cu Asselborn, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat dinamica dialogului bilateral, concretizat inclusiv prin vizita sa de lucru efectuată în Luxemburg în noiembrie 2022, ale cărei rezultate au fost apreciate de colegul luxemburghez.

Totodată, s-a referit la importanța sporită a consolidării cooperării bilaterale în noul context geopolitic generat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și a reiterat mulțumirile pentru decizia Marelui Ducat de a desfășura un contingent de militari luxemburghezi în cadrul Grupului de Luptă al NATO din România, decizie care este în faza finală de aprobare. A fost totodată evocată disponibilitatea intensificării cooperării dintre forțele naționale de poliție.

Cei doi interlocutori au evaluat și situația de securitate din Caucazul de Sud, în contextul desfășurării misiunii civile UE de monitorizare la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis invitația efectuării unei vizite în România a ministrului Jean Asselborn, care să includă și vizitarea trupelor ce vor fi desfășurate la Cincu, invitație acceptată cu plăcere de omologul luxemburghez.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

Published

on

Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în NATO, a declarat luni secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, la o conferinţă de securitate la Oslo, potrivit Reuters, informează Agerpres.

El a adăugat că este “de neconceput” ca NATO să nu acţioneze dacă securitatea celor două ţări nordice ar fi ameninţată.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul celei de-a 58-a Conferinţe de Securitate Leangkollen de la Oslo, în Norvegia. Tema conferinţei din acest an este “democraţia contra autocraţiei în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

În cadrul aceleaşi conferinţe, ministrul finlandez al Apărării, Mikko Savola, a reiterat că este important ca Finlanda şi Suedia să adere la NATO împreună, deși anterior ministrul de externe finlandez sugerase că Finlanda ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia

Suedia şi Finlanda şi-au reafirmat săptămâna trecută angajamentul de a continua împreună procesul de aderare la NATO, deşi Turcia îşi menţine veto-ul în cazul Stockholmului.

Turcia a devenit recent mai radicală împotriva primirii Suediei în NATO după ce o grupare prokurdă a “executat” simbolic la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.

Încercând totuşi să convingă Ankara să-şi ridice veto-ul, guvernul de la Stockholm a anunţat joi un proiect pentru înăsprirea legislaţiei antiteroriste, care asimilează infracţiunilor sprijinul financiar sau sub altă formă oferit organizaţiilor teroriste.

Suedia şi Finlanda vor să se alăture NATO ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Toate cele treizeci de state membre ale NATO trebuie să îşi dea aprobarea. Turcia şi Ungaria nu şi-au dat încă acordul.

În ceea ce privește Finlanda și Suedia, cele două țări au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.

Decizia celor două țări scandinave pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina. Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. După intrarea Finlandei și Suediei în NATO, 96% din teritoriul Uniunii Europene se va afla sub umbrela de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

INDIA44 seconds ago

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

NATO50 mins ago

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

POLITICĂ1 hour ago

Ministrul Finanțelor: Autoritățile române și Comisia Europeană vor continua dialogul pe marginea Regulamentului privind măsurile de urgență în domeniul energiei

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

U.E.2 hours ago

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul economiei l-a invitat pe ministrul egiptean al apărării în România pentru „discuții concrete” despre parteneriate în domeniul industriei de apărare

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Florin Spătaru anunță semnarea unui memorandum de cooperare industrială militară între Romarm și cea mai mare companie de apărare din Coreea de Sud

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Cutremur în Turcia: Ucraina este pregătită ”să ofere asistența necesară poporului turc prieten”, anunță Volodimir Zelenski

NATO4 hours ago

Liderii instituțiilor UE și secretarul general al NATO, mesaje de sprijin și solidaritate după cutremurul din Turcia. Bruxelles-ul coordonează deja trimiterea de echipe de salvare

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

Team2Share

Trending