Statele Unite nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, după ce luna trecută a impus măsuri punitive împotriva celor mai mari giganți petrolieri ai Kremlinului, a declarat secretarul american Marco Rubio, informează Politico Europe.

„Ei bine, nu mai avem multe sancțiuni pe care să le aplicăm, adică am lovit marile companii petroliere, ceea ce toată lumea a cerut”, a declarat Rubio înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din G7.

Luna trecută, SUA au impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil și filialelor acestora, în încercarea de a reduce veniturile Rusiei din petrol – principala sursă de finanțare a războiului din Ucraina – și de a împinge Moscova la masa negocierilor, în încercarea de a pune capăt agresiunii Kremlinului.

Sancțiunile intră în vigoare pe 21 noiembrie, dar mai multe țări se gândesc deja să solicite derogări. Ungaria a obținut deja o prelungire de un an din partea SUA.

„Sancțiunile trebuie aplicate, așa că știți că nu impunem sancțiuni și apoi nu le aplicăm. Suntem interesați să le aplicăm”, a adăugat Rubio.

Succesul sancțiunilor depinde în ultimă instanță de progresul aplicării lor. Unul dintre mecanismele de aplicare este sancționarea flotei fantomă a Rusiei– sute de petroliere care transportă ilegal petrol rusesc sancționat în întreaga lume.

„Flota fantomă a apărut pentru că eu cred că europenii pot face ceva în privința flotei fantomă, având în vedere că multe dintre aceste acțiuni se desfășoară în zone mult mai apropiate de ei”, a spus Rubio.

UE a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, lovind în sectorul GNL, bancar și al tranzacționării criptomonedelor din Rusia, restricționând și mai mult flota fantomă care transportă clandestin mărfuri sancționate și multe altele, cu scopul de a reduce economia de război a Rusiei.

Guvernul ucrainean a declarat că știe că există și alte sancțiuni care pot fi impuse și că este gata să colaboreze cu partenerii pentru a le arăta.

„În ceea ce privește declarația lui Rubio referitoare la epuizarea opțiunilor de sancțiuni… există cu siguranță opțiuni mai obiective. Mai multe companii petroliere mari, bănci și  flote/infrastructură. Și componente și apărare. Și plăți. Și Arctica”, a declarat Vladyslav Vlasiuk, trimisul special al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Canada a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a războiului declanșat de Moscova contra Ucrainei. Măsurile punitive vizează producția de drone și veniturile Kremlinului din energie.

Canada se alătură astfel Uniunii Europene și Statelor Unite, care au impus recent sancțiuni contra sectorului energetic al Rusiei.

De asemenea, Ucraina și UE au anunțat recent că pregătesc un nou pachet de măsuri punitive care ar urma să vizeze tot sectorul energetic al Moscovei.

NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite rămân “pilonii politicii noastre externe”, a afirmat miercuri președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a lansat în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă noua strategie națională de apărare va păstra această triadă ca fundament al politicii externe a României, președintele a precizat că “este de la sine înțeles.

“O să verific dacă este frazat exact în felul ăsta sau în sensul ăsta, dar răspunsul meu este că-i de la sine înțeles, că aceștia sunt pilonii politicii noastre externe“, a completat Nicușor Dan.

Șeful statului a mai declarat că îi va mulțumi personal președintelui american Donald Trump pentru cuvintele “amabile față de români și de statul român”, precizând că poziția recentă a liderului de la Casa Albă confirmă că retragerea forței rotaționale americane din România “nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional”.

Președintele a evidențiat și tendința pozitivă a dialogului politic româno-american în perspectiva vizitei sale în Statele Unite.

“În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi și în pregătirea acelei vizite în Statele Unite au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte care au fost discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni“, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan a lansat, miercuri, în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, șeful statului a subliniat că noua strategie, care va fi discutată în CSAT la 24 noiembrie și prezentată în Parlament la 26 noiembrie, este prezentată din perspectiva apărării cetățeanului care locuiește în România și nu din perspectiva apărării statului.

Nicușor Dan a indicat că “strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că ordinea internațională este pusă în discuție”, nominalizând războiul din Ucraina, creșterea tendinței de regrupare a statelor guvernate autoritar, diminuarea capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli, evoluția tehnologică, protecționismul economic și radicalizarea și creșterea tendințelor antidemocratice care sunt întreținute de actori statali.

“Trecând la ce trebuie să facă România, o să mă refer mai puțin, o să găsiți în textul scris referințe la partea internațională. Evident, trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, parteneriatul cu Statele Unite. Astea sunt lucruri care, evident, rămân constante ale politicii noastre”, a detaliat președintele.

Președintele Nicușor Dan a afirmat miercuri că îi va mulțumi personal președintelui american Donald Trump pentru cuvintele “amabile față de români și de statul român”, precizând că poziția recentă a liderului de la Casa Albă confirmă că retragerea forței rotaționale americane din România “nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional”.

“Vreau să-i mulțumesc președintelui Trump pentru aceste cuvinte foarte amabile față de români și față de statul român. O să fac asta și personal când o să avem ocazia“, a spus șeful statului, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a lansat în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”.

Nicușor Dan a indicat că poziția președintelui american la adresa României “confirmă că acea retragere a forței rotaționale nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional“.

“Reașezarea, cum a spus săptămâna trecută și secretarul general NATO, a fost o chestiune operațională de reașezare a forțelor americane în Europa”, a subliniat el.

Președintele a evidențiat și tendința pozitivă a dialogului politic româno-american în perspectiva vizitei sale în Statele Unite.

“În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi și în pregătirea acelei vizite în Statele Unite au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte care au fost discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni“, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele Donald Trump și secretarul apărării Pete Hegseth au apărat decizia guvernului Statelor Unite de a repoziționa o parte dintre trupele americane din România, în condițiile în care Bucureștiul caută o inversare a acestei măsuri, avertizând asupra continuării amenințărilor la flancul estic al NATO.

Donald Trump a răspuns vineri unor întrebări din partea presei în timpul unei întâlniri cu premierul ungar Viktor Orbán la Casa Albă, fiind întrebat de ce Pentagonul reduce prezența trupelor din România la doar câteva săptămâni după ce afirmase că Statele Unite nu își vor retrage trupele din Europa.

„Facem schimbări. Mutăm — este același număr, numărul total, dar mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Îmi plac românii. Cred că sunt oameni minunați. Avem o relație bună cu România”, a declarat Trump.

Trupe americane vor rămâne staționate în România, dar vor exista unele modificări în modul de rotație a militarilor, a declarat și șeful Pentagonului, Pete Hegseth.

Hegseth a precizat că decizia a fost coordonată cu Casa Albă, cu NATO și cu Comandamentul European al SUA.

„Face parte din viziunea noastră asupra Europei. Vor rămâne trupe în România, dar se schimbă modul în care facem rotațiile și numărul acestora…”, a spus Hegseth, adăugând că decizia a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu Comandamentul European al SUA și că aliații „au fost notificați în prealabil”.

În urmă cu două săptămâni, România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.

Măsura a stârnit imediat reacții critice din partea președinții Comisiilor pentru Forțele Armate din Congresul american. Astfel, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind încetarea rotației brigăzii americane din România, considerând că decizia „pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.

Joia trecută, un grup de 20 de membri ai Congresului SUA au redactat o scrisoare către Pentagon, solicitând inversarea acestei decizii.

„Retragerea a sute de soldați de pe flancul estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina continuă, subminează speranța bipartizană de a vedea încheierea conflictului în termenii Ucrainei. Această decizie oferă muniție propagandistică Kremlinului, care încearcă să sugereze că SUA se retrag din Europa tocmai când Ucraina și aliații europeni au cea mai mare nevoie de sprijinul american”, se arată în scrisoarea dată publicității în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, se afla în România. Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Rutte a precizat că decizia SUA de a repoziționa forțe militare “nu are nicio legătură cu România” și că Statele Unite rămân complet implicate în România și în NATO.