Connect with us

ROMÂNIA

Donald Trump, declarație pe pagina Casei Albe pentru celebrarea Parteneriatului Strategic cu România: Viitorul României și relația sa cu SUA sunt foarte, foarte strălucite

Published

on

© Administrația Prezidențială

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump în debutul comunicatului.

În continuare, Casa Albă se referă la dimensiunea celebrării Parteneriatului dintre România și SUA, punctând că ”președintele Donald J. Trump reafirmă și consolidează parteneriatul Statelor Unite cu România”.

”Președintele Trump îl primește pe președintele României Klaus Iohannis la Casa Albă pentru a reafirma și celebra parteneriatul strategic puternic dintre cele două țări ale noastre. România sărbătorește 30 de ani de libertate și democrație în 2019 și continuă să înregistreze mari progrese în depășirea moștenirii comunismului. Statele Unite și România au o relație din ce în ce mai mare de securitate, energie, nucleare civile și cibernetice care beneficiază ambele țări. Țările noastre  vor continua să lucreze împreună pentru a face față provocărilor comune de securitate și a îmbunătăți și mai mult parteneriatul nostru economic și energetic. Președintele Trump intenționează să extindă legăturile dintre țările noastre, sprijinind eforturile României de a deveni eligibile pentru intrarea în Programul Visa Waiver, în conformitate cu cerințele legislației Statelor Unite”, spune Casa Albă în această privință.

În ce privește sprijinirea României în calitate de ”aliat ferm”, comunicatul precizează că ”România este un aliat inestimabil al NATO și sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite și internaționale în regiune și la nivel mondial”.

Marcând 15 ani de la aderarea la Alianță, România s-a dovedit a fi un aliat puternic al NATO și își îndeplinește angajamentul de a aloca cel puțin 2 la sută din PIB-ul său cheltuielilor pentru apărare. România a oferit una dintre cele mai mari contribuții de trupele la misiunea NATO în Afganistan și a sprijinit misiunile din Kosovo, Bosnia și Coaliția antii-ISIS. Militarii noștri lucrează împreună pentru a consolida descurajarea pe flancul estic al NATO. În urma unei întâlniri anterioare cu președintele Trump, România își modernizează armata cu sisteme americane, inclusiv sisteme de apărare antirachetă Patriot. România găzduiește o prezență rotațională de aproximativ 1.000 de soldați din Statele Unite, precum și facilitatea Aegis Ashore a Statelor Unite, care sprijină apărarea NATO împotriva rachetelor balistice. România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate amenințările de securitate cibernetică pe care le prezintă furnizorii chinezi în privința rețelelor 5G”, precizează sursa citată.

La capitolul consolidării investițiilor și securității energetice, președintele Trump promite că Statele Unite vor continua să colaboreze cu România pentru a sprijini securitatea energetică în Europa și apreciază că România s-a opus proiectului Nord Stream II.

Statele Unite vor colabora cu România pentru îmbunătățirea climatului său de investiții și pentru a ajuta țara să folosească mai bine resursele sale vaste de gaze naturale. Aceste eforturi vor crește oportunitățile de investiții pentru companiile americane, vor crește prosperitatea pentru poporul român și vor îmbunătăți securitatea energetică în toată regiunea. România susține eforturile administrației Trump de diversificare energetică în Europa, care reduc dependența țărilor europene de sursele de energie rusești. România s-a opus Nord Stream II și altor proiecte de conducte care cresc dependența Europei de Rusia. Statele Unite și România sunt susținători puternici ai Inițiativei celor Trei Mări, care este importantă pentru creșterea accesului și securității pieței energetice”, încheie comunicatul citat.

Președintele Klaus Iohannis a fost ajuns la Casa Albă, unde a fost primit de președintele american Donald Trump, fiind pentru a doua oară, după întâlnirea din 9 iunie 2017, când cei doi preşedinţi au o întrevedere la Casa Albă.

La finalul întrevederii lor, cei doi lideri vor adopta marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTP

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

ROMÂNIA

22 septembrie – Ziua mondială fără mașini. Orașul București s-a alăturat inițiativei, circulația autovehiculelor fiind interzisă în mai multe zone din capitală

Published

on

© Imagine de Michael Gaida de la Pixabay

Ziua mondială fără maşini este marcată, anual, la data de 22 septembrie.

Scopul imediat al Zilei mondiale fără maşini este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare, realtează Agerpres.

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Citiți și: Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic, din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ”În oraş, fără maşina personală!”. Începând cu anul 2000, această iniţiativă a fost promovată de Comisia Europeană pentru spaţiul comunitar. Ulterior, evenimentul a fost organizat de tot mai multe oraşe din întreaga lume, astfel încât Ziua fără maşini a devenit internaţională.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, programată, anual, între 16 şi 22 septembrie.

De la introducerea sa, în 2002, impactul Săptămânii europene a mobilităţii a crescut constant, atât în Europa cât şi în lume, iar în 2017 campania a bătut recordul de participare, când 2.526 de oraşe din 50 de ţări au organizat activităţi în decursul săptămânii. Peste jumătate dintre oraşele participante au implementat măsuri permanente.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, scopul amintitei campanii este promovarea formelor alternative de transport ecologic şi sublinierea faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, poluării fonice, a accidentelor şi a obezităţii. ”Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre”, arată http://insp.gov.ro/.

La 10 iunie 2019, au fost făcute publice rezultatele unor investigaţii realizate de oameni de ştiinţă de la King’s College London, din care rezultă faptul că particulele toxice emise de gazele de eşapament, cauciucurile şi frânele autovehiculelor contribuie la deteriorarea calităţii aerului din oraşe. Mai exact, poluarea aerului cauzată de automobile este asociată cu decesul prematur în cazul a circa 40.000 de persoane pe an în Marea Britanie şi provoacă probleme precum boli de inimă, de plămâni sau astm. În plus, microparticulele de plastic din cauciucurile autovehiculelor eliberate în atmosferă pot afecta dezvoltarea plămânilor copiilor.

În ziua de 27 august 2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât ca 22 septembrie să fie desemnată “Ziua fără autoturisme” în Capitală, timp de mai multe ore fiind interzisă circulaţia vehiculelor cu motor în anumite zone. “Pe 22 septembrie 2019, între orele 9,00 şi 17,00, se interzice circulaţia vehiculelor cu motor, inclusiv LPG, vehiculelor electrice cu 2, 3 sau 4 roţi în arealul: bulevardul Decebal – de la strada Dristorului până la Piaţa Alba Iulia, bulevardul Unirii – de la Piaţa Alba Iulia până la Piaţa Constituţiei, fără afectarea traficului pe bulevardul Libertăţii, iar la intersecţia cu strada Dristorului cu bulevardul Decebal se va asigura traversarea acestuia”, prevede proiectul de hotărâre.

Citiți și: România, în linia țărilor europene care militează pentru o planetă curată. Inițiativa ”Let’s Do It, Romania” a implicat în 9 ani peste 1.800.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională

Continue Reading

ROMÂNIA

Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Published

on

© Declic/ România

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11%  energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrica este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.

Această săptămână este dedicată climei, iar milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală.

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Tinerii români s-au alăturat protestelor și au scandat în mai multe orașe din țară.

Mai multe persoane s-au strâns în fața Bibliotecii Naționale din Capitală. Se pleaca imediat in marș către Ministerul Mediului. “Vrem aer curat, nu poluat”, ”Vrem schimbări politice, nu climatice”, “Trăim intr-o criza climatică” câteva mesaje din mesajele manifestamților.

Aproape 1.000 de persoane și-au anunțat prezența la Global Climate Strike numai în București.

Vineri, campania Declic s-a alăturat protestului pentru climă inspirat de tânăra de 16 ani, Greta Thunberg: ”Din respect pentru planeta noastră și viitorul copiilor, vineri ieșim în stradă și ne alăturăm acestei mișcări globale. În România ne unim forțele cu Climate Strike Romania, Fridays for Future Romania, Greenpeace România și Fridays for Future Bacău.

Detalii aici > https://stiri.declic.ro/cs
Info despre schimbările climatice în România găsești aici: https://urgenta-climatica.declic.ro/

© Declic/ Facebook

Citiți și: Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Citiți și: România, în linia țărilor europene care militează pentru o planetă curată. Inițiativa ”Let’s Do It, Romania” a implicat în 9 ani peste 1.800.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

Citiți și: Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Barometrul Securității Energetice a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro)  la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) (www.larics.ro) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending