Guvernul britanic a prezentat primele lucrări ale programului „Bastionul Atlantic” (Atlantic Bastion en., n.r.), un proiect considerat revoluționar care urmărește transformarea capabilităților Marinei Regale în fața intensificării activității submarine rusești în Atlanticul de Nord.

Potrivit Ministerului Apărării, programul va „face Marea Britanie mai sigură la amenințările rusești de sub apă din Atlanticul de Nord printr-o transformare a Marinei Regale și a capabilităților sale de vânătoare de submarine.”

Secretarul Apărării, John Healey, a vizitat baza navală Portsmouth pentru a marca debutul investițiilor în tehnologii anti-submarin, finanțate cu milioane de lire în acest an. Programul este inclus în viziunea noii Evaluări Strategice a Apărării și combină drone autonome de suprafață și subacvatice, infrastructură digitală avansată și flota tradițională de nave și aeronave.

Măsura vine pe fondul unui val de activități submarine rusești în proximitatea Marii Britanii, inclusiv acțiunile navei de spionaj Yantar, dezvăluite recent de Healey. Serviciile britanice de informații au identificat că Moscova depune eforturi de modernizare a flotei pentru a viza cablurile și conductele submarine.

„Bastionul Atlantic va crea o forță navală hibridă avansată pentru a apăra Regatul Unit și aliații NATO împotriva amenințărilor în evoluție. Va permite Regatului Unit să găsească, să urmărească și, dacă este necesar, să acționeze împotriva adversarilor cu o eficiență fără precedent pe zone vaste de ocean”, a transmis Ministerul Apărării britanic.

Potrivit datelor oficiale, există un interes masiv din partea industriei de a investi încă de anul acesta 14 milioane de lire în faza de cercetare și testare. 26 de companii din Marea Britanie și Europa au depus propuneri pentru dezvoltarea de senzori anti-submarin, iar 20 de firme – de la mari contractori la start-up-uri tehnologice – au prezentat deja prototipuri funcționale. Raportul dintre investiția publică și cea privată este până acum de 1:4.

Capabilitățile urmează să fie testate pe mare anul viitor, în timp ce guvernul pregătește noi runde de finanțare pentru accelerarea programului. Ministerul subliniază că ritmul rapid al dezvoltărilor arată disponibilitatea industriei britanice de a sprijini conceptul de „Marină Hibridă”.

Lansarea programului coincide cu prezentarea viziunii pentru viitorul Marinei Regale de către șeful acesteia, generalul Sir Gwyn Jenkins, la International Sea Power Conference din Londra.

În cadrul evenimentului, Secretarul Apărării John Healey a avertizat asupra riscurilor crescânde din mediul submarin:

„Oamenii nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la noile amenințări cu care se confruntă Regatul Unit și aliații noștri sub apă, acolo unde adversarii vizează infrastructură care este atât de critică pentru modul nostru de viață. Această nouă eră a amenințărilor cere o nouă eră pentru apărare, iar noi trebuie să inovăm rapid într-un ritm de timp de război pentru a menține avantajul pe câmpul de luptă, în timp ce implementăm Evaluarea Strategică de Apărare.”

Healey a descris programul drept „un plan pentru viitorul Marinei Regale”, care „combină cele mai noi tehnologii autonome și de inteligență artificială cu nave și aeronave de clasă mondială pentru a crea o forță de luptă hibridă foarte avansată, capabilă să detecteze, să descurajeze și să-i învingă pe cei care ne amenință.”

El a explicat și arhitectura sistemului: „Bastionul Atlantic va conecta nave, submarine, aeronave și vehicule fără pilot prin tehnologie acustică de detecție alimentată de AI și integrate într-o rețea digitală de ochire – o rețea inovatoare de sisteme de arme care permite ca deciziile de pe câmpul de luptă pentru țintirea amenințărilor inamice să fie luate și executate mai rapid.”

Programul reprezintă, potrivit guvernului, „o abordare cu adevărat integrată, multi-domeniu, care combină active ale Marinei Regale și Forțelor Aeriene Regale, infrastructura digitală a Comandamentului Strategic și parteneri comerciali pentru a crea un sistem în rețea care acoperă aerul, suprafața și sub apă.”

Premierul britanic Keir Starmer se va întâlni luni, la Londra, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz pentru a continua discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina, notează DPA, potrivit Agerpres.

Starmer se va folosi de această ocazie pentru a exprima sprijinul Londrei față de Ucraina. Șeful executivului britanic a subliniat că Ucraina trebuie să-și decidă singură viitorul și a adăugat că viitoarea forță de menținere a păcii va juca un „rol vital” în garantarea securității acestei țări.

Un subiect al întâlnirii va fi reprezentat de discuțiile între reprezentanții Washingtonului și ai Kievului menite să contribuie la încheierea unui acord asupra garantării securității post-conflict pentru Ucraina.

Citiți și Coaliția de Voință: Macron susține că SUA s-au angajat să participe la o forță multinațională de menținere a păcii în Ucraina

Cu aproape două săptămâni în urmă, cei patru lideri au participat la o videoconferință a Coaliției de Voință, convocată de Starmer și Macron, în scopul dotării Europei cu o forță de menținere a păcii ce va putea fi desfășurată în Ucraina în cazul unei încetări a focului.

Însă pacea încă pare a fi o perspectivă îndepărtată în Ucraina, unde Rusia a lansat vineri noaptea un atac masiv cu rachete și drone.

Zelenski a afirmat că infrastructura energetică a țării sale a fost principala țintă pentru sute de drone și circa 50 de rachete rusești.

„Coaliția de voință” este formată din 31 de țări, inclusiv România, care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse și care este condusă de Regatul Unit și Franța. Inițiativa a fost anunțată pe 2 martie 2025 de premierul Keir Starmer, după summitul de la Londra privind Ucraina, desfășurat sub motto-ul „Securizarea viitorului nostru”.

Obiectivul declarat al inițiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Kiev și Moscova lansate de SUA în februarie acest an, printr-o contribuție la garanții de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potențiale încetări a focului și a unui acord de pace. 

Infrastructura critică a Regatului Unit va fi protejată de submarinele rusești printr-un acord de apărare unic în felul său, care prevede ca forțele navale britanice și norvegiene să opereze împreună în Atlanticul de Nord.

Acordul este anunțat în contextul vizitei prim-ministrul norvegian Jonas Støre la Londra, unde s-a întâlnit cu premierul britanic Keir Starmer. Cei doi oficiali vor vizita baza aeriană RAF Lossiemouth. În timpul vizitei, liderii se vor întâlni cu trupele britanice și norvegiene care lucrează împreună și le vor mulțumi pentru serviciul prestat în perioada Crăciunului.

Liderii vor asculta, de asemenea, relatările echipajelor aeronavelor de patrulare maritimă P-8 care au urmărit navele rusești care operează în apele teritoriale ale Regatului Unit, inclusiv nava de informații rusă Yantar, detectată în urmă cu câteva săptămâni la periferia apelor teritoriale ale Regatului Unit, la nord de Scoția.

Potrivit unui comunicat al Guvernului birtanic, noul acord Lunna House prevede ca Marina Regală Britanică și Marina Regală Norvegiană să opereze o flotă interschimbabilă de fregate de tip 26 construite în Marea Britanie pentru a „vâna submarine rusești și proteja infrastructura critică din Atlanticul de Nord”.

În centrul acordului se află noua flotă comună de fregate antisubmarin de tip 26 – opt britanice și cel puțin cinci norvegiene – susținută de cea mai mare tranzacție britanică din istorie în domeniul navelor de război. Acordul în valoare de 10 miliarde de lire sterline între Regatul Unit și Norvegia, semnat în septembrie, reprezintă un impuls major pentru industria navală britanică și susține peste 4.000 de locuri de muncă britanice cu înaltă calificare.

Numit după sediul scoțian al rezistenței norvegiene din timpul celui de-al Doilea Război Mondial – Lunna House din Insulele Shetland – acordul se bazează pe 75 de ani de cooperare între Marea Britanie și Norvegia, ambele membre fondatoare ale NATO.

„În această perioadă de profundă instabilitate globală, pe măsură ce tot mai multe nave rusești sunt detectate în apele noastre teritoriale, trebuie să colaborăm cu partenerii internaționali pentru a ne proteja securitatea națională. Acest acord istoric cu Norvegia ne consolidează capacitatea de a ne proteja frontierele și infrastructura critică de care depind națiunile noastre. Prin cooperarea navală comună în Atlanticul de Nord, sporim securitatea, susținem mii de locuri de muncă în Regatul Unit și promovăm pe scena mondială industria navală britanică de talie mondială”, a transmis premierul britanic Keir Starmer.

„Obiectivul este ca Norvegia și Regatul Unit să fie și mai strâns legate din punct de vedere militar, pentru a consolida flancul nordic al NATO și prezența în Atlanticul de Nord. Acest lucru va asigura o securitate sporită pentru Norvegia, Regatul Unit și aliații noștri într-o perioadă turbulentă”, a afirmat prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store, potrivit unui comunicat al executivului de la Oslo.

Puternicele și avansatele nave de război de tip 26 vor patrulă zona strategică dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie, monitorizând activitatea navală rusă și apărând infrastructura critică, cum ar fi cablurile subacvatice și conductele care transportă comunicații vitale, electricitate și gaz.

Ambele forțe navale vor opera ca una singură, împărtășind facilități de întreținere, tehnologie și echipamente pentru a crea forțe cu adevărat interschimbabile, capabile să se deplaseze rapid oriunde este nevoie.

Acordul prevede, de asemenea:

• Aderarea Regatului Unit la programul norvegian de dezvoltare a navelor-mamă pentru sisteme de vânătoare de mine fără echipaj și de război subacvatic.
• Instruirea pe tot parcursul anului a corpului Marinei Regale în Norvegia, pregătindu-o pentru a lupta în condiții de temperaturi sub zero grade.
• Adoptarea de către Marina Regală a rachetelor navale norvegiene avansate.
• O colaborare mai strânsă în ceea ce privește torpilele Sting Ray, contribuind la creșterea stocurilor de muniții.
• Exerciții de război comune între forțele armate.
• Marea Britanie și Norvegia conduc adoptarea de către NATO a sistemelor autonome în nordul îndepărtat.

Acordul Lunna House prevede, de asemenea, o colaborare industrială mai strânsă între Marea Britanie și Norvegia, sprijinind locurile de muncă calificate și îmbunătățind în același timp pregătirea pentru război.