Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse de China asupra exportului de materii prime esențiale.

La 4 aprilie 2025, China a impus restricții la exportul a șapte elemente de pământuri rare și magneți utilizați în sectoarele apărării, energiei și automobilelor, ca răspuns la creșterea tarifelor americane asupra produselor chineze.

În conformitate cu noile norme, exportatorii vor avea nevoie de licențe suplimentare pentru a putea exporta din China.

Într-o rezoluție, adoptată cu 523 de voturi pentru, 75 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul European afirmă că acțiunea Chinei este nejustificată și se dorește a fi coercitivă, având în vedere poziția cvasi-monopolistă a țării.

Eurodeputații subliniază necesitatea ca UE să identifice, să operaționalizeze și să consolideze domeniile în care deține avantaje critice față de China în ceea ce privește bunurile și tehnologiile esențiale. Aceștia sunt profund îngrijorați de cererile Chinei ca solicitanții de permise de export să dezvăluie date sensibile.

Comisia și statele membre trebuie să accelereze punerea în aplicare a Legii privind materiile prime critice (CRMA), spun eurodeputații. CRMA urmărește să garanteze că UE are acces sigur, diversificat și durabil la materii prime.

Rezoluția subliniază, de asemenea, necesitatea ca UE să activeze proiectele miniere interne și solicită Comisiei Europene și statelor membre să evalueze nivelul minim al stocurilor strategice de elemente de pământuri rare.

Eurodeputații solicită încheierea de parteneriate bilaterale privind materiile prime cu țări care îndeplinesc standarde ridicate de durabilitate și drepturile omului.

Parlamentul European subliniază importanța exprimării de către UE a acestor preocupări și a implicațiilor lor mai largi pentru lanțurile globale de aprovizionare la viitorul summit UE-China.

În ultimele două decenii, după ce a aderat la OMC, China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime esențiale, iar UE nu face excepție când vine vorba de dependența față de Beijing în acest sector, arată un material al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR). 

China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, 45% din germaniu, 71% din galiu, 97% din magneziu, 67% din scandiu, elemente necesare în domeniul tehnologic precum producția de semiconductori, baterii electrice sau avioane, arată Consiliul într-un grafic.

Citiți și: UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană. 

Uniunea Europeană nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut în fața eurodeputaților reuniți în sesiune plenară și înainte de summitul dintre cele două economii în care Bruxelles-ul va căuta să promoveze o relație sino-europeană „mai echilibrată și mai stabilă”, bazată pe dimensiunea geografică și complexitatea celor două piețe.

„Putem face multe împreună – dacă și China este pregătită să lucreze împreună într-un spirit de predictibilitate și fiabilitate. La fel ca Europa, China este o putere de mărimea unui continent. Și la fel ca Uniunea noastră, este un gigant complex și fascinant. Relația noastră trebuie să reflecte această complexitate. Ne vom apăra întotdeauna interesele. Ne dorim să ne reducem riscurile pentru economiile noastre. Dar nu dorim să ne decuplăm. Pe măsură ce intrăm în a doua jumătate de secol de cooperare, China se schimbă. Dar aceasta este, de asemenea, o nouă eră pentru Europa – o Europă independentă. Suntem pregătiți să construim o relație mai echilibrată și mai stabilă. Și să scriem un nou capitol în această relație definitorie”, a subliniat von der Leyen în intervenția în care a prezentat trei priorități pe care Uniunea Europeană le va urmări la primul summit cu China organizat în ultimii doi ani, centrate pe două principii: predictibilitate și fiabilitate în virtutea interesului reciproc.

We’re ready to write a new chapter in the defining 🇪🇺🇨🇳relationship.

A more balanced and stable one.

For this, we need to:
→ Rebalance our economic relationship
→ Derisk
→ advance diplomacy on global issues, including climate https://t.co/FjTOEwnLIL

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 8, 2025

Prima prioritate face referire la reechilibrarea relației economice dintre Uniunea Europeană și China.

„China înregistrează cel mai mare excedent comercial din istoria omenirii. Excedentul său comercial cu Uniunea noastră a depășit 300 de miliarde de euro anul trecut. Și asta în timp ce pentru companiile europene este din ce în ce mai greu să facă afaceri în China. Produsele noastre sunt discriminate sistematic în cadrul achizițiilor publice, din cauza politicii Beijingului <<cumpărați produse chinezești>>. Bunurile și serviciile care sunt <<fabricate în China>> beneficiază automat de un avantaj de preț de 20% în cadrul licitațiilor publice. Acest lucru este pur și simplu incorect. Sistemul este în mod explicit manipulat”, a arătat președinta Comisiei Europene o serie de statistici care caracterizează relația comercială sino-europeană.

Pe lângă acestea, o altă problemă semnalată o reprezintă practicile la care recurge Beijingul pentru a-și echilibra situația economică internă sugrumată de supraproducție.

„Pentru ca parteneriatul nostru să avanseze, avem nevoie de o reechilibrare reală: mai puține denaturări ale pieței, mai puțină supraproducție exportată din China și acces corect și reciproc pentru întreprinderile europene în China”, a fost mesajul ferm transmis de Ursula von der Leyen.

Cea de-a doua linie de acțiune implică o reducere a riscurilor, o chestiune ce ține de „independența europeană”.

„China a investit devreme în multe dintre tehnologiile viitorului. Dar apoi a început să inunde piețele globale cu produse ieftine, subvenționate, pentru a elimina concurenții. Industrii occidentale întregi s-au închis – de la panouri solare la prelucrarea mineralelor – lăsând China să domine. Am vorbit deja despre dominația Chinei pe piața magneților permanenți din pământuri rare. Și modul în care aceasta poate fi folosită ca pârghie economică. Acesta este motivul pentru care dezvoltăm surse alternative de aprovizionare în strânsă cooperare cu partenerii noștri. Desigur, dialogul cu China este, de asemenea, esențial. Ne angajăm cu Beijingul astfel încât acesta să își relaxeze restricțiile la export. Pentru că, așa cum am spus la început – nu credem că decuplarea strategică este în interesul nostru. Cred că, pentru Europa, ar fi ineficient și ineficace. Dar vom continua să reducem riscurile. Pentru că am învățat lecția. Despre măsura în care dependențele sunt vulnerabilități”, a continuat Ursula von der Leyen.

Într-o referire la aspectele geopolitice, președinta Comisiei Europene a atras atenția că „modul în care în care China continuă să interacționeze cu economia de război a lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor”.

„Securitatea este mai interconectată între zona euro-atlantică și cea indo-pacifică decât a fost în ultimele generații. Și aceasta evoluează rapid. Așadar, este în interesul nostru să lucrăm împreună. Dar știm, de asemenea, că sprijinul ferm al Chinei pentru Rusia creează o instabilitate și o insecuritate sporite aici în Europa. Putem spune că China facilitează de facto economia de război a Rusiei. Nu putem accepta acest lucru. Și am spus întotdeauna: Modul în care China continuă să interacționeze cu economia de război a lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor. Dacă China pretinde că apără ordinea internațională bazată pe reguli, atunci ar trebui să condamne fără echivoc încălcarea grosolană de către Rusia a suveranității, integrității teritoriale și frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei. Și să acționeze în consecință. Iar dacă China pretinde că apără multilateralismul – atunci trebuie să respecte normele și principiile comerțului internațional, ancorate în OMC”, a reliefat oficialul european.

Ultimul punct face referire la cooperare între cele două părți pentru a combate schimbările climatice.

„În timp ce China este cel mai mare producător de emisii din lume, cu 30% din emisiile globale, energia curată a reprezentat, de asemenea, peste un sfert din creșterea PIB-ului Chinei. China a investit peste 900 de miliarde de dolari numai în tehnologii curate – mai mult decât SUA, Europa, Japonia și India la un loc. Beijingul este, în același timp, un concurent puternic în cursa tehnologiilor curate și un partener vital pentru decarbonizarea globală. Aceasta este complexitatea cu care trebuie să ne confruntăm. Trebuie să schimbăm viteza în competiția noastră, dar și să explorăm toate căile de cooperare. Amândoi suntem convinși că tripla criză planetară a climei, a pierderii biodiversității și a poluării necesită un cadru multilateral puternic. Și ne dorim ca COP30 de la Belem să producă rezultate ambițioase”, a conchis președinta Comisiei Europene.

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană. 

Beijingul și Washingtonul pun în aplicare acordul încheiat luna trecută la Londra privind ridicarea restricțiilor asupra exporturilor de produse esențiale pentru producția industrială, în contextul în care ambele părți încearcă să detensioneze războiul comercial global, scrie Politico Europe.

„Partea chineză examinează și aprobă cererile de licențe de export pentru produsele controlate eligibile, în conformitate cu legea. Partea americană a luat, de asemenea, măsuri corespunzătoare pentru a anula o serie de măsuri restrictive împotriva Chinei, iar partea chineză a fost informată cu privire la informațiile relevante”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului chinez într-un comunicat.

Aceste „produse controlate eligibile” sunt o referire implicită la pământuri rare — elemente metalice esențiale pentru producția de tehnologie civilă și militară. Beijingul deține un monopol aproape total asupra aprovizionării globale cu aceste minerale critice și a impus restricții la exportul a 11 astfel de minerale începând din decembrie.

Lista produselor pentru care SUA au ridicat restricțiile de export include motoare de avion, software de proiectare a semiconductoarelor și etan, se arată în comunicat. Reuters și CNN au raportat săptămâna aceasta că Washingtonul a dat undă verde pentru reluarea livrărilor acestor produse către China.

Reluarea exporturilor de produse cheie semnalează dorința Beijingului și a Washingtonului de a menține un armistițiu fragil într-un război comercial reciproc care, în aprilie, a dus la aplicarea de tarife de peste 100% de către ambele părți. Administrația Trump a redus aceste tarife la 55% luna trecută, în timp ce China a redus taxele pe importurile din SUA la 10%, în contextul în care cele două părți negociază un acord comercial mai amplu.

Însă disponibilitatea celor două părți de a folosi barierele netarifare ca arme — inclusiv extinderea restricțiilor privind livrările unor substanțe chimice și programe software către China, precum și embargoul impus de Beijing asupra exporturilor de pământuri rare — reprezintă o amenințare constantă pentru industriile din ambele țări.

Citiți și Donald Trump va trimite luni „probabil 12” scrisori către partenerii comerciali privind aplicarea unor taxe vamale punitive: Tarifele ar putea varia de la o țară la alta

Reluarea comerțului bilateral cu tehnologii și minerale esențiale este o veste bună pentru industrie și piețe. Însă durabilitatea acestor exporturi rămâne vulnerabilă în fața oricărei intensificări viitoare a tensiunilor dintre SUA și China.

Dominanța Beijingului asupra lanțului de aprovizionare cu pământuri rare reprezintă o preocupare majoră pentru industria americană de apărare, care are nevoie de minerale furnizate de China pentru a produce de la muniție și armament de precizie până la echipamente militare de vedere pe timp de noapte.

Un acord privind limitarea restricțiilor la export este, cel mai probabil, un punct-cheie pe agenda actualelor eforturi de a negocia un acord comercial mai amplu între SUA și China. Însă rămâne incert dacă Beijingul va renunța la avantajul său în ceea ce privește aprovizionarea cu pământuri rare, având în vedere că SUA se află la ani distanță de dezvoltarea unor surse interne fiabile pentru aceste minerale critice.