Președinții Comisiei Europene și Consiliului European au luat cuvântul în plenul Parlamentului European de la Strasbourg și au prezentat viziunea instituțiilor europene pentru viitorul relațiiei UE-SUA, viziune care are în vedere un parteneriat transatlantic „mai puternic, inclusiv în contextul NATO.”

„Uniunea Europeană și Statele Unite sunt reciproc cei mai mari parteneri comerciali și de investiții. Este în interesul ambelor părți să continue să promoveze o relație comercială stabilă, echilibrată și previzibilă. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm îndeaproape cu noua administrație a SUA pentru a promova o cooperare economică pozitivă și echitabilă și pentru a lucra la prioritățile noastre comune în materie de prosperitate și securitate, protejându-ne în același timp – în mod firesc – propriile interese”, a transmis președintele Consiliului European, Antonio Costa, de la pupitrul hemiciclului european. 

De asemenea, Ursula von der Leyen a subliniat ca prioritatea din topul agendei sale este ca UE să fie pregătite în noile negocieri care vor urma cu noua administrație de la Casa Albă: „Prima noastră prioritate va fi să ne implicăm din timp, să discutăm interese comune și să fim pregătiți să negociem. Iar atunci când va veni momentul să negociem, vom fi pragmatici în căutarea unui teren comun. Dar vreau, de asemenea, să știți că ne vom menține întotdeauna principiile noastre europene.”

Liderul Consiliului European a făcut referire în discursul său și la cheltuielile statelor membre pentru apărare și are așteptări de la acestea să cheltuiască peste 2% din PIB pentru apărare: „Astăzi, se așteaptă ca cele douăzeci și trei de state membre care sunt, de asemenea, aliați NATO, să cheltuiască împreună peste 2% pentru investițiile în apărare. Este în interesul nostru să facem mai mult în domeniul apărării. Să devenim mai rezistenți, mai eficienți, mai autonomi și un actor de securitate și apărare mai fiabil. În acest fel, Uniunea Europeană va deveni, de asemenea, un partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO.”

Donald Trump, proaspăt învestit în funcția de președinte al SUA, a subliniat că ”singura modalitate” ca Statele Unite ”să fie tratate corect” este prin taxe vamale, astfel că țările europene vor fi vizate de aceste măsuri, completând că produsele chinezești vor fi impozitate cu 10% începând cu 1 februarie, anunță AFP, citat de Agerpres.

”UE este foarte rea pentru noi. Ne tratează foarte rău”, a menționat Trump, acuzând că ”nu ne cumpără mașinile sau produsele noastre agricole”, deci ”sunt buni pentru taxe vamale”.

El s-a plâns că Statele Unite au un ”deficit comercial cu UE de 350 de miliarde de dolari”.

Germania se teme că va fi principala țintă europeană a tarifelor comerciale impuse de Trump, deși SUA au devansat China și au devenit principalul partener comercial al primei economii europene.

Mai mult, nouă din zece companii americane prezente pe Bătrândul Continent împărtășesc părerea că relațiile economice transatlantice se vor înrăutăți în următorii ani, tot din cauza tarifelor anunțate de Donald Trump.

Într-un demers de diplomație digitală, liderii instituțiilor UE i-au urat succes lui Donald Trump în cel de-al doilea mandat de președinte al Statelor Unite folosind hashtag-ul comun #EUUS pentru a arăta unitate.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană, prin vocea comisarului european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, a anunțat că este ”pregătită să își apere interesele economice” dacă este nevoie.

Un potențial conflict comercial ar avea ”un cost economic substanțial pentru toată lumea, inclusiv pentru Statele Unite. Dacă este necesar să apărăm interesele economice ale Europei, suntem pregătiți să facem acest lucru, așa cum am făcut de altfel în timpul primei administrații Trump (2017-2021), când a introdus tarife la oțel și aluminiu”, a punctat acesta.

El a amintit că europenii au oferit atunci un răspuns ”proporțional”, cu taxe suplimentare la produsele americane precum motocicletele Harley-Davidson și Bourbon.

Președintele american Donald Trump a declarat marți că ar putea impune sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă președintele Vladimir Putin refuză să negocieze în vederea încheierii războiului din Ucraina, relatează Reuters.

Trump nu a oferit detalii despre eventualele sancțiuni suplimentare, menționând doar că Statele Unite au aplicat deja sancțiuni severe Rusiei pentru invazia sa în Ucraina din februarie 2022, măsuri restrictive care au aparținut administrației Biden.

“Este posibil“, a declarat președintele Statelor Unite, întrebat despre acest subiect în cursul unei conferințe de presă la Casa Albă, reiterând că “războiul nu ar fi avut loc niciodată dacă aș fi fost președinte” la acea dată.

Președintele SUA a mai precizat că administrația sa analizează problema trimiterii de arme către Ucraina, subliniind că, în opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.

“Discutăm cu (președintele ucrainean Volodimir) Zelenski și vom discuta foarte curând și cu președintele Putin. Vom analiza această situație”, a spus Trump.

De asemenea, Trump a afirmat că a pus presiuni pe președintele chinez Xi Jinping, într-o conversație telefonică, să intervină pentru a opri războiul din Ucraina.

“Nu a făcut prea multe în această privință. Are multă… putere, la fel cum avem și noi multă putere. I-am spus: «Ar trebui să rezolvi această problemă». Am discutat despre asta”, a adăugat Trump.

Liderul american a promis să pună capăt conflictului rapid. Vorbind luni la Casa Albă, după învestirea sa, noul președinte american a declarat că Vladimir Putin “distruge” Rusia și că ar trebui să încheie o înțelegere.

De la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că vor fi necesari “cel puțin 200.000” de militari aliați pentru a pune în aplicare orice acord de pace în Ucraina, îndemnând Europa să “aibă grijă de ea însăși” în timp ce Donald Trump revine la putere în SUA.

Donald Trump a declarat în repetate rânduri în timpul campaniei că va putea pune capăt războiului Rusia-Ucraina în prima sa zi de mandat, sau chiar mai devreme. Mai recent, Keith Kellogg, alesul lui Trump pentru a fi trimisul special pentru pace, a stabilit un termen mai lung pentru încheierea războiului.

“L-aș stabili la 100 de zile”, a declarat miercuri Kellogg, general locotenent al armatei SUA în retragere, iar Mike Waltz, noul consilier pentru securitate națională, a spus că este clar că Ucraina nu va putea alunga Rusia total de pe teritoriul său.