COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră, anunță AFP, citat de Agerpres.
După mai mult de două săptămâni, COP27 s-a încheiat cu o întârziere de o zi față de calendarul prevăzut, fapt ce face din această reuniune una dintre cele mai lungi conferințe din serie.
”Nu a fost ușor”, dar ”în final ne-am îndeplinit misiunea”, a subliniat președintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.
O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.
”Trebuie să reducem drastic emisiile acum – şi este o problemă la care COP nu a răspuns”, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
La rândul său, Uniunea Europeană, prin vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului verde european, și-a exprimat ”dezamăgirea” față acordul privind emisiile. Acesta a punctat că au fost făcute sacrificii pentru a obține un acord referitor la pierderi și daune, conform The Guardian.
”Prietenii sunt prieteni dacă îți spun și ceea ce nu vrei să auzi. Aseară, discuțiile noastre au intrat în impas. Au existat prea multe încercări de a reveni chiar și asupra a ceea ce am convenit la Glasgow. Lupta ambițioasă pentru un viitor mai bun nu s-a încheiat încă. De fapt, abia a început. Știm că costul inacțiunii este mult mai mare decât cel al acțiunii. Ar fi trebuit să facem mult mai mult. Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să conducem. Aceasta înseamnă o reducere mult mai rapidă a emisiilor”, a precizat Timmermans la finalul reuniunii.
Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.
Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.
Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.
Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.
Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.