Ambasadoarea Germaniei în România, Angela Ganninger, a evidențiat, în deschiderea celei de-a doua ediții a EduPro Summit, rolul învățământului profesional dual în succesul economic al Germaniei și necesitatea dezvoltării acestui model în România, printr-o colaborare mai strânsă între companii, instituțiile de învățământ și autorități.
În discursul său, aceasta a subliniat că formarea profesională duală le poate oferi tinerilor perspective solide de carieră și poate contribui la acoperirea nevoilor de competențe ale economiei.
„Unul dintre cele mai importante elemente care au contribuit, de-a lungul deceniilor, la succesul economic al Germaniei a fost, fără îndoială, implementarea sistemului de formare profesională duală. Mai mult decât atât, acesta reprezintă și o bază necesară pentru învățarea pe tot parcursul vieții, specializarea continuă și formarea profesională permanentă”, a declarat Angela Ganninger.
Ambasadoarea a subliniat că alegerea învățământului profesional dual în locul studiilor universitare nu trebuie privită ca un capăt de drum profesional, ci, dimpotrivă, poate reprezenta începutul unei cariere de succes. Potrivit acesteia, un asemenea parcurs poate oferi perspective solide de dezvoltare, un venit stabil, care poate crește în timp, și responsabilități profesionale din ce în ce mai mari.
În ceea ce privește dezvoltarea sistemului în România, Angela Ganninger a arătat că modelul german se bazează pe colaborarea dintre mai mulți parteneri, de la companii și sindicate până la școlile profesionale și autoritățile statului.
„În Germania, o parte din succesul învățământului profesional dual se bazează pe un pact, un fel de acord între diferiți parteneri: companii, sindicate, școli profesionale și autorități ale statului. În ultimii ani, am observat că sistemul românesc de învățământ profesional dual este, la rândul său, în continuă dezvoltare. Din perspectiva noastră, aceasta este o evoluție foarte promițătoare, însă procesul trebuie sprijinit în continuare pentru a putea progresa”, a adăugat ambasadoarea Germaniei la București.
Totodată, aceasta a atras atenția asupra obstacolelor care trebuie depășite pentru ca România să ajungă la o rețea națională de învățământ profesional dual. Deși au fost făcuți pași în această direcție, este nevoie ca inițiativele existente să fie conectate și extinse, astfel încât modelul să ajungă și în regiunile mai puțin dezvoltate, a spus ea.
„Această rețea ar trebui să conecteze proiectele-pilot existente, pe care le vedem în unele dintre regiunile mai prospere ale României, și să le integreze într-un sistem cuprinzător, care să includă și zonele industriale mai puțin dezvoltate și să ofere oportunități și în aceste părți ale țării”, a mai spus Angela Ganninger.
Cei șase actori esențiali pentru dezvoltarea învățământului dual
În continuarea discursului său, Angela Ganninger a identificat șase categorii de actori care au un rol important în dezvoltarea unui sistem funcțional de formare profesională duală: elevii, părinții, profesorii și formatorii, companiile, angajatorii și sindicatele, respectiv statul.
În ceea ce îi privește pe elevi, ambasadoarea a subliniat că formarea profesională nu înseamnă doar dobândirea unor cunoștințe tehnice, ci și acumularea de experiență practică și dezvoltarea unor competențe esențiale pentru parcursul profesional. Printre acestea se numără abilitățile sociale, comunicarea, organizarea, capacitatea de a lucra în echipă și creativitatea, toate contribuind la construirea unei cariere solide.
Părinții reprezintă, la rândul lor, un factor important în alegerea traseului educațional al tinerilor. Angela Ganninger a subliniat că, deși fiecare părinte își dorește cea mai bună educație pentru copilul său, atingerea acestui obiectiv nu presupune în mod obligatoriu urmarea unei cariere academice. Părinții trebuie să cunoască și alternativele disponibile și să țină cont de „talentele și aptitudinile” copiilor atunci când îi îndrumă spre o anumită profesie.
Un rol important le revine și profesorilor și formatorilor, care cunosc adesea îndeaproape interesele și aptitudinile elevilor, uneori chiar mai bine decât părinții. În opinia ambasadoarei, aceștia trebuie să fie familiarizați cu diferitele trasee profesionale și să îi ajute pe tineri să identifice oportunitățile care li se potrivesc.
„Profesorii ar trebui să cunoască, la rândul lor, toate traseele și oportunitățile profesionale disponibile și să-i ajute pe elevi să le ia în considerare, în special pe cele care corespund talentelor și aptitudinilor lor specifice”, a explicat Angela Ganninger.
Al patrulea actor este mediul de afaceri, implicarea companiilor fiind esențială pentru pregătirea viitoarei forțe de muncă. Ambasadoarea a subliniat că responsabilitatea pentru educație nu poate reveni exclusiv autorităților sau părinților, ci trebuie asumată și de angajatori, care au nevoie de personal calificat.
„Este important ca și dumneavoastră să vă implicați. Educația nu este o responsabilitate care trebuie lăsată exclusiv în seama autorităților statului sau a părinților. În prezent, este necesar ca și mediul de afaceri să investească în educația tinerilor, care vor deveni viitorii colegi și angajați ai companiilor”, a precizat Angela Ganninger.
Ambasadoarea Germaniei în România a subliniat că implicarea companiilor este importantă pentru dezvoltarea învățământului profesional dual, acestea având un rol în recrutarea și formarea ucenicilor, integrarea lor în organizații și oferirea experienței practice în timpul pregătirii profesionale.
În ceea ce privește angajatorii și sindicatele, Angela Ganninger i-a menționat printre actorii implicați în acest sistem. Ea a evidențiat, de asemenea, rolul statului în asigurarea unui cadru care să permită dezvoltarea învățământului profesional dual și adaptarea acestuia la nevoile economiei.
Angela Ganninger a subliniat că, pentru prosperitatea societății în ansamblu, este esențial ca educația și formarea profesională să țină cont de nevoile economiei și de cerințele companiilor.
„Sistemul de educație trebuie să răspundă cerințelor industriei și ale companiilor”, a punctat ambasadoarea, insistând asupra necesității unei colaborări eficiente între toți actorii implicați.
În acest context, aceasta a arătat că dezvoltarea economiei României presupune atât pregătirea unor specialiști cu competențe avansate, cât și formarea unor profesioniști calificați în meserii esențiale pentru activitatea economică. România are nevoie de ingineri de înalt nivel și de specialiști IT cu competențe avansate, dar și de dezvoltatori competenți și de meseriași calificați.
Pentru ca această diversitate de competențe să fie asigurată, statul trebuie să creeze un cadru care să faciliteze colaborarea dintre companii, instituțiile de învățământ și ceilalți parteneri. Angela Ganninger a amintit că învățământul profesional dual este asociat în special cu Germania și cu spațiul germanofon, sisteme similare existând și în Austria și Elveția.
„Pentru ca acest model să funcționeze, consider că avem nevoie de deschidere și de disponibilitatea de a ține cont de interesele fiecărui actor implicat. Trebuie să lucrăm împreună, într-un spirit autentic de cooperare, pentru a îmbunătăți și a extinde oportunitățile disponibile pentru elevii din România”, a conchis Angela Ganninger.
