Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la populația din Belarusul vecin să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, informează dpa și Unian, preluat de Agerpres.

„Kremlinul a decis deja totul pentru voi”, a declarat acesta duminică într-un discurs video. „Dar voi nu sunteți sclavi și carne de tun. Nu trebuie să muriți. Oamenii nu ar trebui să permită altora să ia decizii pentru Belarus”.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat sâmbătă că Moscova intenționează să furnizeze sisteme de rachete Iskander-M cu capacitate nucleară către Belarus în următoarele luni.

Putin a anunțat această măsură în cadrul unei întâlniri cu liderul belarus Alexander Lukașenko.

„Știu că poporul din Belarus ne susține pe noi, doar pe noi, nu războiul. Și de aceea conducerea rusă vrea să vă atragă în război”, a declarat Zelenski.

Kievul a raportat recent atacuri ale trupelor rusești de pe teritoriul belarus.

Rusia lansează periodic de pe teritoriul belarus rachete spre ţinte ucrainene şi au fost cazuri când avioane ruseşti au decolat de pe aerodromuri din Belarus pentru a bombarda Ucraina. La 25 iunie, ruşii au lansat pentru prima dată un atac aerian asupra Ucrainei din spaţiul aerian al Belarusului, au informat Forţele armate ucrainene, care au presupus că Rusia ar vrea să atragă astfel Belarusul în conflict.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a subliniat duminică că, în pofida câștigurilor din teren în Ucraina, invazia Rusiei este un eșec și va continua să fie un eșec.

În cadrul emisiunii ”State of the Union” de la CNN, Blinken a declarat că ”Putin a eșuat deja când vine vorba de obiective strategice”, potrivit Politico.

”Să nu confundăm tactica cu strategia.  Când vine vorba de obiectivele strategice ale lui Putin, acesta a eșuat deja.  Obiectivul său strategic a fost să pună capăt suveranității și independenței Ucrainei, să o șteargă de pe hartă, să o subsumeze Rusiei.  Acest lucru a eșuat, iar o Ucraină suverană și independentă va exista mult mai mult timp decât va fi Vladimir Putin pe scenă.  Între timp, în estul Ucrainei are loc o bătălie tactică, feroce, cu agresiunea rusă, cu forțele ucrainene care resping, iar această linie s-a schimbat.  Există câștiguri într-un fel, câștiguri în alt fel, dar ceea ce este cu adevărat important este propunerea strategică potrivit căreia Putin nu va reuși ceea ce a încercat să obțină”, a explicat oficialul american, conform Departamentului de Stat al SUA.

Acesta a mai spus că Putin a eșuat și în încercările sale de a folosi invazia în Ucraina pentru a semăna dezbinare în cadrul NATO.

”A încercat și să divizeze NATO.  Suntem pe cale să mergem la un summit NATO în care Alianța va arăta o unitate mai mare.  În Ucraina însăși, precum și la NATO, vom continua să facem în mod colectiv tot ceea ce putem pentru a ne asigura că ucrainenii dispun de ceea ce au nevoie pentru a respinge agresiunea rusă”, a dat asigurări secretarul de stat american.

Miliţiile autoproclamatei Republici populare Lugansk au anunţat sâmbătă că, împreună cu trupele ruse, au intrat în Lisiceansk, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în această regiune din estul Ucrainei, unde deja au loc lupte în interiorul oraşului, conform Agerpres. 

Lisiceansk este situat în nord-vestul regiunii Lugansk, separat doar de râul Severodoneţ de oraşul său geamăn Severodoneţk, scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni şi de unde trupele ucrainene s-au retras vineri.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson este interesat de proiectul francez al Comunităţii Politice Europene (CPE), care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit, a transmis duminică Palatul Elysée, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, informează AFP.

Preşedintele francez a simţit “mult entuziasm” la Boris Johnson atunci când i-a evocat acestuia Comunitatea Politică Europeană, care ar permite să “ofere o direcţie cu britanicii”, a indicat Palatul Elysée, după discuţiile avute pe acest subiect în marja summitului G7 din Bavaria.

Boris Johnson i-a spus lui Macron că el a “avut această idee în 2016”, iar preşedintele francez i-a răspuns că, în acest caz, îi atribuie “paternitatea” ei.

“Este formidabil. Aceasta va permite să avem o abordare interguvernamentală, în care să-i reimplicăm pe britanici, Balcanii de Vest”, a menţionat preşedinţia franceză, după ce Macron a lansat în urmă cu o lună și jumătate această idee, invitându-i și pe britanici să se alăture.

Palatul Elysée a afirmat că Boris Johnson “vrea să aibă ceva în care să se discute în afara UE”, şi a reamintit că o primă reuniune a CPE la nivel de şefi de stat şi de guvern va avea loc în al doilea semestru al anului, sub preşedinţia cehă a Consiliului UE.

“Preşedintele a vorbit despre aceasta şi, desigur, suntem dispuşi să discutăm cu preşedintele şi cu colegii noştri din UE dacă ne vor furniza mai multe detalii”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson.

“Studiem toate modalităţile de a ne apropia democraţiile şi o vom studia şi pe aceasta”, a adăugat el, precizând că nu a existat “nicio sugestie” că aceasta ar duce la o revenire asupra libertăţii de circulaţie căreia Brexitul i-a pus capăt.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în concluziile adoptate privind Europa în sens larg.

De Ziua Europei, la încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.