ROMÂNIA
Efectul BREXIT. În cazul organizării unui referendum privind ieșirea din UE, 77% dintre români ar vota pentru rămânerea României în UE (sondaj IRES)
Published
7 years agoon

77% dintre români ar vota pentru rămânerea țării în Uniunea Europeană în ipoteza unui referendum pe acest subiect, relevă un sondaj IRES realizat în perioada 13 – 15 iulie, ei anticipând efecte negative după ieșirea Marii Britanii din UE.
Potrivit datelor IRES, 14% dintre cei chestionați ar vota împotrivă, 6% nu ar merge la vot, iar 2% ar fi indeciși cu privire la opțiunea lor.
Conform studiului, 85% dintre români au auzit de ieșirea Marii Britanii din UE, iar responsabili pentru Brexit sunt politicienii din Marea Britanie și responsabilii UE, consideră aceștia.
Românii rămân pesimiști în privința efectelor ieșirii Marii Britanii din UE și anticipează efecte negative după ieșirea Marii Britanii din UE. Efectele negative vor fi resimțite într-o proporție ridicată de către cetățenii români, relevă sondajul.
Studiul mai arată că românii nu cred în Brexit. 54% dintre subiecți susțin că Marea Britanie nu va părăsi Uniunea Europeană în pofida rezultatului referendumului din 23 iunie, în timp ce 39% spun contrariul.
69% dintre participanții la studiu cred că România are mai mult de câștigat prin integrarea în Uniunea Europeană. Potrivit sondajului, 90% dintre subiecți sunt de părere că România trebuie să joace un rol activ în relansarea proiectului european, iar 93% consideră că țara noastră trebuie să arate că este în continuare atașată valorilor și principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.160 de persoane de 18 ani și peste. Tipul eșantionului a fost multistratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național, sondajul având o eroare maximă tolerată de plus/ minus 2,9%. Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Rezultatele studiului, disponibile aici.
.

You may like
Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit
Starea de sănătate proprie și a familiei reprezintă principala sursă de îngrijorare a românilor, categoriile cele mai preocupate de acest aspect fiind femeile și cei cu venituri scăzute, relevă un sondaj INSCOP
Michel Barnier, actor-cheie în dosarul Brexit, pledează pentru un acord în domeniul apărării între UE și Marea Britanie pentru o mai bună gestionare a provocărilor de securitate actuale
Pentru prima oară după Brexit, cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Românească vor fi reluate în Marea Britanie
Sondaj: 57% dintre britanici consideră că Brexitul a fost o greșeală
Sondaj: La șapte ani de la referendumul Brexit, peste 50% dintre britanici cred că Regatul Unit a greșit când a ales să părăsească Uniunea Europeană
ROMÂNIA
Ministrul de Interne explică: Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este discutată la Consiliul JAI din 4-5 decembrie pentru că viitorul guvern din Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria
Published
19 hours agoon
November 29, 2023By
Teodora Ion
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a explicat că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, informează Agerpres.
Oficialul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.
”Ordinea de zi a viitorului Consiliu JAI se discută chiar azi şi discuţiile trebuie să ţină cont şi de procedurile care au loc în Olanda în urma alegerilor. Acolo tocmai au avut loc alegeri şi Guvernul trebuie să-şi precizeze în Parlament şi să obţină încrederea Parlamentului cu privire la o serie de subiecte. (…) Guvernul olandez, care a avut anul trecut o poziţie faţă de Bulgaria, urmează să se pronunţe în Parlament şi Parlamentul să se pronunţe cu privire la această chestiune. Ei bine, această procedură are loc undeva în perioada 4 – 6 decembrie, prin urmare, coincide această perioadă, această procedură din Parlamentul olandez, cu data la care va avea loc Consiliul JAI. Deci este imposibil să poţi discuta tranşant în Consiliul JAI din 4 – 6 decembrie chestiunea, până când Guvernul olandez nu o să-şi precizeze poziţia faţă de Bulgaria. Asta nu exclude ca în cursul lunii decembrie să mai existe şi alte reuniuni JAI”, a spus Predoiu, într-o conferinţă de presă susţinută la Arad.
Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen se regăsea pe ordinea de zi provizorie a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie, dar cu addendumul ”posibil”, într-o abordare precaută și cu privirea îndreaptată spre Olanda, unde extrema dreaptă a câștigat alegerile parlamentare, fapt ce angrenează această țară în cursa dificilă pentru formarea unei coaliții de guvernare, având în vedere că partidele au anunțat negocieri dure, unele dintre exprimându-și dorința de a intra în opoziție.
Revenind la declarațiile lui Predoiu, acesta a reliefat performanțele înregistrate de România în privința protejării frontierelor, fapt ce risipește, conform spuselor sale, toate criticile.
”Nu mai există niciun fel de poziţie oficială a vreunui stat membru european care să pună în cauză performanţa României în materie de combatere a migraţiei ilegale şi protecţie a frontierei”, a precizat Predoiu, făcând trimitere la Austria, care a și-a mențiunit poziția de a respinge extinderea spațiului de liberă circulație, exprimată în urmă cu un an printr-un veto în cadrul aceleiași reuniuni a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, motivând o defectuază gestionare a migrației ilegale.
Pentru a stinge această opoziție a Vienei, Comisia Europeană a demarat împreună cu România și Bulgaria două proiecte-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare.
Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.
Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți
NATO
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
Published
19 hours agoon
November 29, 2023
Generalul Gheorghiță Vlad a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis, ceremonia de învestire în funcție urmând să aibă loc joi la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
Marți, șeful statului a semnat două decrete prin care generalul Gheorghiță Vlad a fost numit șeful SMAp și a fost avansat la de la gradul de general-locotenent cu trei stele la cel de general cu patru stele.
Vlad, care a fost propus spre validare președintelui Iohannis de către ministrul apărării Angel Tîlvăr, îl va înlocui în fruntea Armatei pe generalul Daniel Petrescu, aflat la final de mandat. Mandatul șefului Statului Major al Apărării este de patru ani.
Numirea Gheorghiță Vlad în funcția de SMAp semnifică faptul că acesta va deveni membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și va reprezenta România în Comitetul Militar al NATO, structură decizională de vârf în domeniul militar a Alianței Nord-Atlantice.
Gheorghiță Vlad a fost locţiitor al şefului SMAp din 16 august 2022.
În perioada februarie 2020-august 2022, generalul-locotenent Gheorghiță Vlad a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție al șefului SMAp.
În perioada august 2017 – februarie 2020 a fost comandant al Diviziei 2 Infanterie„Getica” Buzău, iar între 2016-2017 s-a aflat la comanda Centrului Naţional de Instruire Întrunită„Getica” din Cincu.
Între anii 2005-2014 a ocupat diferite funcții cum ar fi: comandant al Batalionului 631 Tancuri, şef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forţelor Terestre, şef al informaţiilor la Componenta Operaţională Terestră şi comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”.
În anul 2007, a participat ca ofiţer de stat major în cadrul Comandamentului Multinaţional al Forţei în Irak.
A absolvit în 2002 cursurile Facultăţii Interarme a Academiei de Înalte Studii Militare, un curs de Sisteme de Comunicaţii şi Informatică – Ede, Olanda, un curs postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti și un curs de Operaţii de Menţinere a Păcii– Oberammergau, Germania. Are un master în Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Universitatea„Lucian Blaga” – Sibiu, precum şi master în Studii Strategice, U.S. Army War College – Carlisle, SUA.
Este decorat cu: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, Emblema de Merit clasa a III-a „În Serviciul Armatei României”, Emblema de Merit clasa a I-a „În Serviciul Păcii”, Emblema de Onoare a Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Emblema de Onoare a Resurselor Umane, Emblema de Onoare a Logisticii.
S-a născut la data de 7 septembrie 1969, în Bucureşti. Este căsătorit şi are doi copii.
NATO
Consiliul NATO-Ucraina a discutat despre reformele Kievului în vederea aderării la Alianță: România susține ca summitul de la Washington din 2024 să marcheze un pas înainte
Published
19 hours agoon
November 29, 2023
Miniștrii de externe din țările NATO și omologul lor ucrainean, Dmytro Kuleba, au avut miercuri prima reuniune la nivel de șefi ai diplomațiilor a Consiliului NATO – Ucraina (NUC), cu Kievul afirmându-și angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate și cu aliații NATO furnizând recomandări pentru realizarea reformelor pe calea aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, conform unei declarații comune adoptate.
“Ucraina și-a reafirmat angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate. Aliații au furnizat Ucrainei recomandări pentru reformele prioritare. Consiliul NATO-Ucraina salută prezentarea de către Ucraina a programului său național anual adaptat pentru 2024 și așteaptă cu interes punerea în aplicare a acestuia. Miniștrii de externe ai NATO vor evalua periodic progresele înregistrate prin intermediul programului național anual adaptat. Alianța va sprijini Ucraina în realizarea acestor reforme pe calea sa către viitoarea aderare la NATO”, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Din partea României, ministrul de externe Luminița Odobescu a salutat prima reuniune NUC la nivelul miniștrilor de externe aliați, de la lansarea formatului și a încurajat continuarea dialogului politic și a interacțiunii susținute, conform coordonatelor stabilite prin Planul de Acțiune NATO-Ucraina.
Odobescu a reiterat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional, reafirmând dreptul suveran al Ucrainei de a decide asupra politicii sale externe și de securitate.
Șefa diplomației române a condamnat în termenii cei mai fermi invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei în Ucraina, reiterând faptul că aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional.
Totodată, aceasta a exprimat sprijinul României pentru avansarea Ucrainei pe parcursul euroatlantic, pe coordonatele decise la Summitul NATO de la București din 2008, precum și interesul ca Summitul aniversar de la Washington din 2024, să marcheze un pas înainte în relația Kievului cu NATO.
Ministrul Luminița Odobescu a subliniat și importanța intensificării măsurilor de sprijin politic și practic pentru Ucraina, în vederea consolidării rezilienței instituțiilor ucrainene.
În context, șefa diplomației de la București a făcut referire la sprijinul multidimensional și cuprinzător al României pentru Ucraina și obiectivul de a continua pe această linie, atât timp cât va fi necesar.
Concrete & Design Solutions

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului

Guvernul britanic respinge ideea de a readera la UE după ce Ursula von der Leyen a sugerat că generația mai tânără va putea “repara” greșeala Brexit

A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani

Comisia Europeană propune crearea unui spațiu european comun al datelor privind mobilitatea și consolidarea drepturilor călătorilor care achiziționează pachete de servicii

UE are un „interes strategic” pentru dezvoltarea unui cadru de dialog actualizat cu Turcia, bazat pe „relații de cooperare mai bune și reciproc avantajoase” (raport)

Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene

Ministrul de Interne explică: Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este discutată la Consiliul JAI din 4-5 decembrie pentru că viitorul guvern din Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria

Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis

Consiliul NATO-Ucraina a discutat despre reformele Kievului în vederea aderării la Alianță: România susține ca summitul de la Washington din 2024 să marcheze un pas înainte

Trebuie ”să creăm o zonă euro-atlantică a industriilor de apărare” pentru a satisface nevoile Ucrainei în materie de muniție, susține Dmitro Kuleba: Am primit o treime din proiectilele promise de UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE

Premierul Marcel Ciolacu: Prin centrele de zi destinate sprijinirii copiilor expuși riscului de a fi separați de familie ne asigurăm că toți copiii au șanse egale de a-și dezvolta potențialul

Tanzania poate conta pe România în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea relațiilor cu UE, îi transmite Klaus Iohannis președintei țării africane
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Situația din Israel și Fâșia Gaza: Ministrul Luminița Odobescu consideră că soluția celor două state reprezintă ”singura garanție pentru securitatea și stabilitatea în regiune”
- SCHENGEN1 week ago
Aderarea României la Schengen, inclusă pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI din 5 decembrie (DOCUMENT)
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Sănătății semnalează: În România nu producem niciun medicament inovativ. Un model economic care să încurajeze industria, necesar
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Ministrul Odobescu, la reuniunea G7+ privind infrastructura energetică a Ucrainei: România lucrează la îmbunătățirea conexiunii Ucrainei și R. Moldova la infrastructura europeană
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European solicită ca primatul dreptului UE să fie înscris în tratatele Uniunii Europene: Doar Curtea de Justiție a UE poate interpreta dreptul european
1 Comment