Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Elveția a decis să pună capăt negocierilor privind relațiile sale cu UE. Comisia Europeană, informată în scris de președintele elvețian Guy Parmelin

Published

on

© European Union, 2021 Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul de la Berna a ajuns la concluzia că există în continuare diferențe substanțiale între Acordul UE-Elveția în domenii-cheie. Prin urmare, acesta a decis să nu semneze Acordul-cadru instituțional, informând UE pe 26 mai  cu privire la această decizie.

Cu toate acestea, Consiliul Federal elvețian consideră că este în interesul comun al Elveției și al UE să mențină cooperarea bilaterală și să continue în mod consecvent acordurile existente. Prin urmare, aceasta intenționează să inițieze un dialog politic cu UE cu privire la continuarea cooperării. 

Potrivit comunicatului oficial al Consiliului Federal, discuțiile cu UE nu au condus la soluțiile necesare pentru Elveția în domeniile Directivei privind cetățenia UE, protecției salariilor și ajutoarelor de stat.

Consiliul Federal dorește să apere aceste interese esențiale. Prin urmare, pentru aceasta, nu sunt îndeplinite condițiile de încheiere a Acordului. Aceasta a decis să nu îl semneze. Președintele Elveției, Guy Parmelin, a informat-o ieri în scris pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la această decizie.

„Luăm act de această decizie unilaterală a Guvernului elvețian. Regretăm această decizie, având în vedere progresele înregistrate în ultimii ani pentru ca acordul-cadru instituțional să devină o realitate”, a transmis Comisia Europeană.

Acordul-cadru instituțional UE-Elveția a fost conceput ca bază pentru consolidarea și dezvoltarea relațiilor bilaterale UE-Elveția pentru viitor. Scopul său principal a fost acela de a se asigura că orice persoană care își desfășoară activitatea pe piața unică a UE, la care Elveția are un acces semnificativ, se confruntă cu aceleași condiții. Aceasta este în mod fundamental o chestiune de echitate și de securitate juridică. Accesul privilegiat la piața unică trebuie să însemne respectarea acelorași norme și obligații.


Spațiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994 pentru a extinde dispozițiile UE referitoare la piața sa internă către țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS). Norvegia, Islanda și Liechtenstein fac parte din SEE. Elveția este membră a AELS, dar nu face parte din SEE. UE și țările-partenere care fac parte simultan din SEE și AELS (Norvegia și Islanda) interacționează și prin intermediul unei serii de „politici nordice” și forumuri care se axează pe zonele din periferia nordică a Europei, aflate în evoluție rapidă, precum și pe regiunea arctică în ansamblu.

Scopul Spațiului Economic European (SEE) este extinderea pieței interne a UE către țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS). Țările care fac parte în prezent din AELS nu doresc să devină membre ale UE.

În calitate de membră a AELS, Elveția a participat la negocierile ce au vizat Acordul privind SEE și a semnat acest acord la 2 mai 1992.

Deși acordurile au intensificat relațiile economice, acestea au creat, de asemenea, o rețea complexă și pe alocuri incoerentă de obligații. Acordurile bilaterale trebuie actualizate cu regularitate și nu au un caracter dinamic, cum este cel al Acordului privind SEE. De asemenea, aceste acorduri nu prevăd mecanisme de supraveghere și nici mecanisme efective de soluționare a litigiilor. Pentru a soluționa aceste aspecte, la 22 mai 2014 au fost inițiate negocieri între UE și Elveția pentru încheierea unui acord-cadru instituțional. Negocierile au avut ca scop soluționarea unor aspecte dificile, cum ar fi condițiile de care beneficiază prestatorii de servicii din UE în Elveția sau rolul Curții de Justiție în soluționarea litigiilor. Negocierile privind acordul-cadru instituțional s-au încheiat, la nivel politic, la 23 noiembrie 2018. Cu toate acestea, Consiliul Federal nu putea să accepte textul final, deoarece partea elvețiană considera că „măsurile însoțitoare”[4] și preluarea acquis-ului european privind libera circulație a persoanelor nu au fost reflectate în mod corespunzător. Drept urmare, Consiliul Federal a inițiat un proces amplu de consultare internă cu comisiile competente din cadrul Adunării Federale, cu partidele, cantoanele, partenerii sociali și cu mediul academic/științific, care va servi drept bază pentru a decide dacă acordul va fi prezentat sau nu Adunării Federale a Elveției spre aprobare. În cursul consultărilor, care s-au încheiat în aprilie 2019, au fost ridicate o serie de întrebări cu privire la care partea elvețiană a solicitat clarificări suplimentare. UE este dispusă să ofere clarificări suplimentare atât timp cât textul nu urmează să fie renegociat și a invitat partea elvețiană să prezinte o listă a aspectelor concrete pentru care sunt necesare clarificări.

În cursul consultărilor au fost exprimate preocupări privind libera circulație a persoanelor între Elveția și UE. La 27 septembrie 2020, Elveția a ținut un referendum promovat de Partidul Popular din Elveția (SVP) referitor la rezilierea acordului cu UE privind libera circulație a persoanelor. Aproape 62 % din alegători au respins inițiativa partidului SVP. UE își exprimă speranța că rezultatul acestui scrutin va pregăti calea pentru semnarea și ratificarea rapidă a acordului-cadru instituțional.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean s-a alăturat proiectului „Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări europene și peste 100 de orașe și a călătorit pe ruta București-Brașov alături de jurnaliști și călători.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, comisarul european a salutat inițiativă Comisiei Europene pentru promovarea mobilității verzi, dar a oferit și detalii despre cum ar trebui să arate viitorul căilor ferate din România. 

În contextul în care mai puțin de 5% dintre români aleg trenul ca mijloc de transport, oficialul european a precizat că acest trend se poate schimba, odată cu noile investiții în infrastructura feroviară. 

„În România, investițiile în calea ferată au fost foarte reduse. Știm foarte bine că o viteză medie de 44 de km/h pe trenurile de pasageri și 16 km/h pe drumurile pentru marfă, este prea puțin. În general din studiile noastre, dacă o călătorie durează două ore jumătate – trei, trenul este preferat altui mod de transport, cum ar fi avionul sau mașina. Asta înseamnă că și în România, odată cu investițiile în cale ferată, în modernizarea trenurilor și creșterea vitezei de deplasare, cu siguranță românii se vor întoarce la acest mijloc de transport tradițional, pe care în timp istoric vorbind, l-au preferat”, a precizat comisarul european în cadrul interviului. 

Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

 Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac: Jurnaliștii trebuie protejați. Dacă ne apărăm presa, ne apărăm în același timp democrația

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Este inadmisibil să fii atacat în timp ce îți faci meseria, informațiile sunt un bun public, iar jurnaliştii trebuie protejați, căci ei sunt cei care asigură transparenţa, a trasmis şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac.

„Am luat la cunoştinţă cu îngrijorare de informația apărută în presă, potrivit căreia doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost agresaţi într-o pădure din județul Suceava în timp ce îşi făceau meseria”, a declarat aceasta.

Mai mult, Ramona Chiriac a subliniat că autoritățile naţionale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru protejarea libertății presei, conform valorilor care stau la baza Uniunii Europene,  înscrise în Carta europeană a drepturilor fundamentale.

„Aşa cum a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Comisia lucrează la o lege care să garanteze independenţa presei. Dacă ne apărăm presa, ne apărăm în acelaşi timp democraţia!”, a conchis şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Reacția Comisiei Europene vine după ce un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat joi o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.3 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.4 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL7 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.7 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac8 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G209 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI1 day ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 day ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D4 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending