Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Elveția a decis să pună capăt negocierilor privind relațiile sale cu UE. Comisia Europeană, informată în scris de președintele elvețian Guy Parmelin

Published

on

© European Union, 2021 Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul de la Berna a ajuns la concluzia că există în continuare diferențe substanțiale între Acordul UE-Elveția în domenii-cheie. Prin urmare, acesta a decis să nu semneze Acordul-cadru instituțional, informând UE pe 26 mai  cu privire la această decizie.

Cu toate acestea, Consiliul Federal elvețian consideră că este în interesul comun al Elveției și al UE să mențină cooperarea bilaterală și să continue în mod consecvent acordurile existente. Prin urmare, aceasta intenționează să inițieze un dialog politic cu UE cu privire la continuarea cooperării. 

Potrivit comunicatului oficial al Consiliului Federal, discuțiile cu UE nu au condus la soluțiile necesare pentru Elveția în domeniile Directivei privind cetățenia UE, protecției salariilor și ajutoarelor de stat.

Consiliul Federal dorește să apere aceste interese esențiale. Prin urmare, pentru aceasta, nu sunt îndeplinite condițiile de încheiere a Acordului. Aceasta a decis să nu îl semneze. Președintele Elveției, Guy Parmelin, a informat-o ieri în scris pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la această decizie.

„Luăm act de această decizie unilaterală a Guvernului elvețian. Regretăm această decizie, având în vedere progresele înregistrate în ultimii ani pentru ca acordul-cadru instituțional să devină o realitate”, a transmis Comisia Europeană.

Acordul-cadru instituțional UE-Elveția a fost conceput ca bază pentru consolidarea și dezvoltarea relațiilor bilaterale UE-Elveția pentru viitor. Scopul său principal a fost acela de a se asigura că orice persoană care își desfășoară activitatea pe piața unică a UE, la care Elveția are un acces semnificativ, se confruntă cu aceleași condiții. Aceasta este în mod fundamental o chestiune de echitate și de securitate juridică. Accesul privilegiat la piața unică trebuie să însemne respectarea acelorași norme și obligații.


Spațiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994 pentru a extinde dispozițiile UE referitoare la piața sa internă către țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS). Norvegia, Islanda și Liechtenstein fac parte din SEE. Elveția este membră a AELS, dar nu face parte din SEE. UE și țările-partenere care fac parte simultan din SEE și AELS (Norvegia și Islanda) interacționează și prin intermediul unei serii de „politici nordice” și forumuri care se axează pe zonele din periferia nordică a Europei, aflate în evoluție rapidă, precum și pe regiunea arctică în ansamblu.

Scopul Spațiului Economic European (SEE) este extinderea pieței interne a UE către țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS). Țările care fac parte în prezent din AELS nu doresc să devină membre ale UE.

În calitate de membră a AELS, Elveția a participat la negocierile ce au vizat Acordul privind SEE și a semnat acest acord la 2 mai 1992.

Deși acordurile au intensificat relațiile economice, acestea au creat, de asemenea, o rețea complexă și pe alocuri incoerentă de obligații. Acordurile bilaterale trebuie actualizate cu regularitate și nu au un caracter dinamic, cum este cel al Acordului privind SEE. De asemenea, aceste acorduri nu prevăd mecanisme de supraveghere și nici mecanisme efective de soluționare a litigiilor. Pentru a soluționa aceste aspecte, la 22 mai 2014 au fost inițiate negocieri între UE și Elveția pentru încheierea unui acord-cadru instituțional. Negocierile au avut ca scop soluționarea unor aspecte dificile, cum ar fi condițiile de care beneficiază prestatorii de servicii din UE în Elveția sau rolul Curții de Justiție în soluționarea litigiilor. Negocierile privind acordul-cadru instituțional s-au încheiat, la nivel politic, la 23 noiembrie 2018. Cu toate acestea, Consiliul Federal nu putea să accepte textul final, deoarece partea elvețiană considera că „măsurile însoțitoare”[4] și preluarea acquis-ului european privind libera circulație a persoanelor nu au fost reflectate în mod corespunzător. Drept urmare, Consiliul Federal a inițiat un proces amplu de consultare internă cu comisiile competente din cadrul Adunării Federale, cu partidele, cantoanele, partenerii sociali și cu mediul academic/științific, care va servi drept bază pentru a decide dacă acordul va fi prezentat sau nu Adunării Federale a Elveției spre aprobare. În cursul consultărilor, care s-au încheiat în aprilie 2019, au fost ridicate o serie de întrebări cu privire la care partea elvețiană a solicitat clarificări suplimentare. UE este dispusă să ofere clarificări suplimentare atât timp cât textul nu urmează să fie renegociat și a invitat partea elvețiană să prezinte o listă a aspectelor concrete pentru care sunt necesare clarificări.

În cursul consultărilor au fost exprimate preocupări privind libera circulație a persoanelor între Elveția și UE. La 27 septembrie 2020, Elveția a ținut un referendum promovat de Partidul Popular din Elveția (SVP) referitor la rezilierea acordului cu UE privind libera circulație a persoanelor. Aproape 62 % din alegători au respins inițiativa partidului SVP. UE își exprimă speranța că rezultatul acestui scrutin va pregăti calea pentru semnarea și ratificarea rapidă a acordului-cadru instituțional.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru sfârșitul verii și pentru perioada de iarnă. Acest lucru va asigura accesul autorităților naționale la vaccinuri, inclusiv la vaccinuri adaptate variantelor, dacă sunt autorizate, în momentul în care au nevoie de ele pentru propriile campanii de vaccinare și pentru a-și sprijini partenerii mondiali, informează un comunicat.

Acest acord va adapta calendarele de livrări convenite inițial prin contract. Livrările de doze programate inițial pe parcursul verii vor fi, prin urmare, efectuate în septembrie și în toamna și iarna anului 2022, atunci când statele membre vor avea cel mai probabil nevoie de stocuri suplimentare de vaccinuri pentru campaniile naționale și pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale în materie de solidaritate.

De asemenea, acordul garantează că, în cazul în care unul sau mai multe vaccinuri adaptate primesc autorizație de introducere pe piață, statele membre pot alege să primească vaccinurile adaptate în temeiul contractului actual.

În acest context, la cererea anumitor state membre, acordul garantează, de asemenea, 15 milioane de doze suplimentare de vaccinuri candidate de rapel împotriva variantei Omicron, furnizate de Moderna, cu condiția obținerii autorizației de introducere pe piață în termene care să permită utilizarea acestor doze în campaniile de vaccinare. 

„Creșterea ratelor de vaccinare și rapel împotriva COVID-19 este esențială în vederea pregătirii pentru lunile de toamnă și iarnă. Pentru a asigura cel mai bine pregătirea comună, statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumentele necesare. Acestea includ vaccinuri adaptate la variante în măsura și în momentul în care acestea sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Acordul va asigura accesul statelor membre la dozele de vaccin de care au nevoie și la momentul potrivit pentru a-și proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

În 2020, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială a unei serii de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Măsurile respective, care au implicat un risc în 2020, au avut în mod clar efectul scontat, dezvoltarea vaccinurilor dovedindu-se a fi un mare succes: Statele membre au avut în mod egal acces la vaccinuri sigure și eficace cât mai devreme posibil și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au putut fi utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei.  Până la sfârșitul lunii iulie 2022, UE a exportat peste 2,4 miliarde de doze de vaccin în 168 de țări. Statele membre au partajat peste 478 de milioane de doze, dintre care aproximativ 406 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare (circa 82 % dintre ele prin COVAX). În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dețin stocurile strategice de vaccinuri care le sunt necesare pentru a face față evoluțiilor epidemiologice posibile ale virusului care provoacă COVID-19, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția și impactul său din viitor. Strategia UE privind vaccinurile oferă statelor membre certitudinea că vor dispune de stocurile de care au nevoie, inclusiv de vaccinuri adaptate.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending