Energia curată este singura cale către securitate și prosperitate pentru Europa, subliniază ministrul britanic al energiei, Ed Miliband, și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, într-un articol de opinie publicat în Politico Europe.
Articolul este publicat în contextul summitului Mării Nordului care va avea loc luni, în cadrul căruia urmează să fie semnată Declarația de la Hamburg.
Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Regatul Unit, Țările de Jos și Norvegia se vor angaja să construiască proiecte eoliene offshore comune cu o capacitate de 100 gigawați. Aceasta este echivalentă cu aproximativ capacitatea totală actuală de producere a energiei electrice a Regatului Unit, informează Politico Europe.
Documentul consfințește orientarea continentului către tehnologia energetică detestată cel mai mult de președintele american Donald Trump și vine după săptămâni de tensiuni transatlantice.
Summitul a căpătat o nouă semnificație de când încercările lui Trump de a constrânge aliații NATO să cedeze Groenlanda au împins alianța transatlantică la limita capacității sale, poate chiar dincolo de aceasta.
„Energia curată produsă intern” oferă o alternativă la dependența tot mai mare a UE de gazul natural lichefiat importat, care provine în mare parte din SUA, au scris ministrul britanic al Energiei, Ed Miliband, și comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen.
„Chiar dacă Europa și-a redus rapid dependența de gazul rusesc și se îndreaptă acum cu pași rapizi către eliminarea completă a acestuia, expunerea la combustibilii fosili rămâne călcâiul lui Ahile al sistemelor noastre energetice. Realitatea este că dependența atât de mare de combustibilii fosili – fie că provin din Rusia sau din altă parte – nu ne poate oferi securitatea energetică și prosperitatea de care avem nevoie. Ne face incredibil de vulnerabili la volatilitatea pieței internaționale și la presiunea actorilor externi”, au afirmat ei.
Cei doi evidențiază în articolul de opinie forța transformatoare a efortului comun în vederea „valorificării potențialului imens al Mării Nordului ca sursă de energie curată – putem exploata resursele sale naturale, forța de muncă calificată și industriile energetice foarte dezvoltate pentru a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor eoliene offshore, hidrogenului și captării carbonului.”
„Acum trei ani, la Ostend, țările noastre s-au unit în spatele unui obiectiv ambițios: să producem 300 de gigawați de energie eoliană offshore în Marea Nordului până în 2050. Astăzi, la Hamburg, vom dubla aceste angajamente și ne vom asuma să realizăm împreună proiecte comune de energie eoliană offshore. Având în vedere că anul trecut s-au investit aproximativ 360 de miliarde de dolari în energia curată în UE, iar energia eoliană și solară au depășit pentru prima dată energia generată din combustibili fosili, acesta este un pact istoric care se bazează pe dinamica energiei curate pe care o observăm în toată Europa. Această serie fără precedent de proiecte va valorifica energia abundentă care ne stă la îndemână, astfel încât să putem furniza energie ieftină și sigură gospodăriilor și întreprinderilor, să reducem costurile de infrastructură și să răspundem cererii crescânde de energie electrică”, arată Miliband și Jorgensen.
Cei doi arată că „într-o epocă marcată de incertitudine, cooperarea pe baza intereselor și valorilor noastre comune devine mai importantă, nu mai puțin importantă.”
„Credem că este extrem de important să colaborăm cu vecinii și aliații noștri pentru a construi acest viitor – un viitor care să ofere o infrastructură energetică comună, să creeze lanțuri de aprovizionare solide și reziliente și să includă discuții privind participarea Regatului Unit la piața europeană a energiei electrice. Consolidarea acestor parteneriate poate contribui la deblocarea investițiilor, la reducerea expunerii noastre colective la combustibilii fosili și la scăderea costurilor energetice pentru cetățenii noștri”, conchis ministrul britanic al energiei și comisarul european pentru energie.
Statele Unite sunt cel mai mare exportator mondial de GNL și, de când UE a început să oprească furnizarea de gaze rusești prin conducte, importurile blocului din SUA au crescut de patru ori, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, un grup non-profit dedicat climei.
Secretarul pentru Energie al lui Trump, Chris Wright, s-a lăudat la Davos că exporturile SUA au reușit să „înlocuiască aproape tot gazul rusesc” și a prevăzut un „comerț energetic robust” în viitor; un comerț care ar fi, „pe termen scurt… dominat de exporturile din Statele Unite către Europa”.
El a solicitat UE să elimine „barierele” din calea noii ere a exporturilor transatlantice de gaze, menționând taxa europeană la frontieră pentru emisiile de carbon și reglementările corporative în materie de mediu.
SUA, a spus el, „colaborează cu colegii noștri din Europa pentru a elimina aceste bariere”.
Gazul american a fost salutat de oficialii europeni ca un element cheie al strategiei lor de renunțare la energia rusă, un salvator de peste mări — alături, desigur, de utilizarea crescândă a energiilor regenerabile, precum energia eoliană și solară.
Dar dependența crescândă a căpătat o semnificație geopolitică cu totul nouă sub administrația Trump.
Summitul Mării Nordului a fost organizat pentru prima dată în 2022 ca antidot la dependența energetică de Rusia. Cea de-a treia ediție a acestuia va fi umbrită de temerile – exprimate de analiștii din domeniul energetic, dacă nu neapărat și de unii lideri europeni încă dornici să-l mulțumească pe Trump – că SUA ar putea folosi gazul ca armă, așa cum a făcut Vladimir Putin împotriva europenilor înainte și după invadarea Ucrainei.
Anul acesta, sunt așteptați să participe mai mulți șefi de stat, miniștri ai energiei, precum și cei mai mari actori din industrie, au declarat gazdele germane. Obiectivul este de a consolida cooperarea între statele vecine de-a lungul Mării Nordului.
Trei declarații urmează să fie semnate, potrivit oficialilor guvernului german familiarizați cu această chestiune. Șefii de stat vor semna Declarația de la Hamburg, prin care se angajează să coopereze strâns și să depună eforturi comune pentru a asigura infrastructura critică.
Miniștrii energiei vor semna, de asemenea, propria declarație, axată pe infrastructura necesară pentru parcurile eoliene offshore, inclusiv măsuri de finanțare și accelerarea măsurilor de planificare.
Și, în cele din urmă, va exista Pactul comun de investiții în energia eoliană offshore pentru Marea Nordului, semnat de miniștrii energiei și de principalii actori din industrie. Ambele părți promit să facă tot ce le stă în putință pentru a readuce energia eoliană offshore pe drumul cel bun.