Comisia Europeană a prezentat miercuri Busola competitivității, prima inițiativă majoră din acest mandat, care oferă un cadru strategic și clar pentru orientarea activității noului executiv european, cu președinta instituției Ursula von der Leyen afirmând că “este timpul să repornim motorul inovării din Europa”. “Avem busola. Avem voința politică. Acum, ceea ce contează este viteza și unitatea, pentru că lumea nu ne așteaptă”, a spus ea, în cursul unei conferințe de presă la Bruxelles, alături de vicepreședintele Comisiei Europene pentru strategie industrială, Stephane Sejourne. Busola se bazează pe trei piloni ai raportului Draghi privind competitivitatea europeană prezentat în toamna lui 2024, linii directoare reconfirmate de președinta Comisiei Europene la Forumul Economic Mondial de la Davos de săptămâna trecută, și pe cinci facilitatori care să stimuleze acest obiectiv, între care simplificarea birocrației, o piață unică nefragmentată și promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate, cel din urmă domeniu intrând sub apanajul vicepreședintei executive Roxana Mînzatu. 

Potrivit unui comunicat al Comisiei, busola stabilește o cale prin care Europa să devină locul în care tehnologiile, serviciile și produsele curate ale viitorului sunt inventate, fabricate și introduse pe piață, fiind în același timp primul continent care va deveni neutru din punct de vedere climatic.

În ultimele două decenii, Europa nu a ținut pasul cu alte economii majore din cauza unui decalaj persistent în creșterea productivității. UE dispune de ceea ce este necesar pentru a inversa această tendință, cu forța sa de muncă talentată și educată, capitalul, economiile, piața unică, infrastructura socială unică, cu condiția să acționeze urgent pentru a elimina barierele de lungă durată și slăbiciunile structurale care o împiedică.

“Europa are tot ce-i trebuie pentru a reuși în cursa spre vârf. Dar, în același timp, trebuie să ne reparăm slăbiciunile pentru a ne recâștiga competitivitatea. Busola competitivității transformă recomandările excelente ale raportului Draghi într-o foaie de parcurs. Așadar, acum avem un plan. Avem voință politică. Ceea ce contează este viteza și unitatea. Lumea nu ne așteaptă. Toate statele membre sunt de acord cu acest lucru. Așadar, să transformăm acest consens în acțiune”, a afirmat von der Leyen.

The Competitiveness Compass focuses on three pillars: pic.twitter.com/9Y6eSBAPpb

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 29, 2025

Trei domenii principale de acțiune: inovarea, decarbonizarea și securitatea (autonomie strategică)

Raportul Draghi a identificat trei imperative de transformare pentru stimularea competitivității, iar busola stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre aceste imperative.

Reducerea decalajului în materie de inovare: UE trebuie să își relanseze motorul inovării. Dorim să creăm un habitat pentru tinerele întreprinderi inovatoare nou înființate, să promovăm poziția de lider industrial în sectoarele cu creștere puternică bazate pe tehnologii profunde și să promovăm difuzarea tehnologiilor în întreprinderile și IMM-urile deja stabilite. În acest sens, Comisia va propune inițiativele „AI Gigafactories” și „Apply AI” pentru a stimula dezvoltarea și adoptarea industrială a IA în sectoare-cheie. Comisia va prezenta planuri de acțiune pentru materiale avansate, tehnologii cuantice, biotehnologice, robotice și spațiale. O strategie UE dedicată înființării și dezvoltării la scară largă va aborda obstacolele care împiedică noile întreprinderi să apară și să se dezvolte la scară largă. O propunere pentru un al 28-lea regim juridic va simplifica normele aplicabile, inclusiv aspectele relevante ale dreptului societăților comerciale, insolvenței, dreptului muncii și dreptului fiscal, și va reduce costurile eșecului. Acest lucru va face posibil ca societățile inovatoare să beneficieze de un set unic de norme oriunde investesc și își desfășoară activitatea pe piața unică.

O foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate: Busola identifică prețurile ridicate și volatile ale energiei drept o provocare majoră și stabilește domenii de intervenție pentru a facilita accesul la energie curată și la prețuri accesibile. Viitorul acord privind industria curată va stabili o abordare a decarbonizării bazată pe competitivitate, menită să asigure UE ca o locație atractivă pentru producție, inclusiv pentru industriile mari consumatoare de energie, și să promoveze tehnologiile curate și noile modele de afaceri circulare. Un plan de acțiune privind energia accesibilă va contribui la scăderea prețurilor și a costurilor energiei, în timp ce o lege privind acceleratorul de decarbonizare industrială va extinde acordarea accelerată de permise sectoarelor în tranziție. În plus, busola prevede planuri de acțiune personalizate pentru sectoarele mari consumatoare de energie, precum oțelul, metalele și produsele chimice, sectoare care reprezintă coloana vertebrală a sistemului european de producție, dar care sunt cele mai vulnerabile în această fază a tranziției.

Reducerea dependențelor excesive și creșterea securității: Capacitatea UE de a diversifica și de a reduce dependențele se va baza pe parteneriate eficiente. UE are deja cea mai mare rețea de acorduri comerciale din lume, care se dezvoltă cel mai rapid și care acoperă 76 de țări care reprezintă aproape jumătate din schimburile comerciale ale UE. Pentru a continua diversificarea și consolidarea lanțurilor noastre de aprovizionare, busola se referă la o nouă gamă de parteneriate comerciale și de investiții ecologice pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime, energie ecologică, combustibili pentru transporturi durabile și tehnologii ecologice din întreaga lume.

These pillars will be built on 5 solid foundations.

Our Competitiveness Compass will be the North Star of this Commission, showing the way forward. pic.twitter.com/9ldB0fA78O

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 29, 2025

Cinci facilitatori orizontali pentru competitivitate

Cei trei piloni sunt completați de cinci facilitatori orizontali, care sunt esențiali pentru susținerea competitivității în toate sectoarele:

Simplificarea: Acest instrument vizează reducerea drastică a sarcinii administrative și de reglementare. Aceasta implică, de asemenea, un efort sistematic de a simplifica, accelera și ușura procedurile de accesare a fondurilor UE și de obținere a deciziilor administrative ale UE. Viitoarea propunere Omnibus va simplifica raportarea privind durabilitatea, due diligence și taxonomia. În plus, Comisia va facilita derularea afacerilor pentru mii de întreprinderi mici cu capitalizare medie. Compasul stabilește un obiectiv de reducere cu cel puțin 25 % a sarcinii administrative pentru întreprinderi și cu cel puțin 35 % pentru IMM-uri.

Reducerea barierelor din calea pieței unice: Timp de 30 de ani, piața unică a fost motorul de competitivitate al Europei, dovedit și testat. Pentru a îmbunătăți funcționarea acesteia în toate industriile, o strategie orizontală privind piața unică va moderniza cadrul de guvernanță, eliminând barierele intra-UE și prevenind crearea altora noi. În plus, Comisia va profita de ocazie pentru a face procesele de stabilire a standardelor mai rapide și mai accesibile, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate.

Finanțarea competitivității. UE nu dispune de o piață de capital eficientă care să transforme economiile în investiții. Comisia va prezenta o uniune europeană a economiilor și investițiilor pentru a crea noi produse de economisire și investiții, pentru a oferi stimulente pentru capitalul de risc și pentru a se asigura că investițiile circulă fără probleme în întreaga UE. Un buget UE reorientat va raționaliza accesul la fondurile UE în conformitate cu prioritățile UE.

Promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate. Competitivitatea Europei se bazează pe oamenii săi. Pentru a asigura o bună concordanță între competențe și cerințele pieței forței de muncă, Comisia va prezenta o inițiativă de construire a unei Uniuni a competențelor axată pe investiții, învățarea pentru adulți și pe tot parcursul vieții, crearea de competențe pentru viitor, menținerea competențelor, mobilitatea echitabilă, atragerea și integrarea talentelor calificate din străinătate și recunoașterea diferitelor tipuri de formare pentru a permite oamenilor să lucreze în întreaga noastră Uniune.

O mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național. Comisia va introduce un instrument de coordonare a competitivității, care va colabora cu statele membre pentru a asigura punerea în aplicare la nivelul UE și la nivel național a obiectivelor politice comune ale UE, pentru a identifica proiectele transfrontaliere de interes european și pentru a urmări reformele și investițiile aferente. În următorul cadru financiar multianual, un fond pentru competitivitate va înlocui mai multe instrumente financiare UE existente cu obiective similare, oferind sprijin financiar pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul instrumentului de coordonare a competitivității.

La 27 noiembrie 2024, în cadrul sesiunii plenare în care noua Comisie a fost votată de Parlamentul European, președinta von der Leyen a anunțat o Busolă a competitivității ca primă inițiativă majoră a Comisiei în acest mandat, care se bazează pe raportul Draghi și oferă cadrul pentru activitatea Comisiei privind competitivitatea în acest mandat.

În discursul său privind starea Uniunii Europene din 2023, președintele von der Leyen a anunțat că i-a cerut fostului prim-ministru italian Mario Draghi să pregătească un raport privind viitorul competitivității europene. Raportul avertizează că Europa nu se va mai putea baza pe mulți dintre factorii care au susținut creșterea în trecut. Acesta stabilește un diagnostic clar și oferă recomandări concrete pentru a pune Europa pe o traiectorie diferită.