Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că asigurarea rezilienţei fermelor româneşti devine obiectiv de interes naţional, parte din strategia de securitate naţională, menţionând şi că propune un concept nou – patriotismul economic.

El a participat la conferinţa naţională cu tema “Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizată de Clubul Fermierilor Români.

“Am convingerea că prin astfel de programe, precum cel derulat de Clubul Fermierilor Români încă din anul 2019, generaţiile voastre de tineri, lideri în agricultură, sunt exact ceea ce sectorul agricol românesc are nevoie pentru viitor. Prin tot ceea ce faceţi, sunt absolut sigur că voi, copiii fermierilor de ieri sau de azi, veţi reuşi să deveniţi liderii agricoli ai viitorului, care să asigure continuitatea, rezilienţa şi performanţa de care e nevoie într-un domeniu atât de important în arhitectura statului român. În acelaşi timp, noi, decidenţii politici, avem nevoie de cei mai potriviţi parteneri de dialog, astfel încât politicile publice din domeniul agricol să fie cele mai potrivite pentru dumneavoastră”, a afirmat Ciolacu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, “problemele cu care se confruntă agricultura sunt tot mai complexe şi nu depind doar de disponibilitatea factorilor naturali”.

Constituirea în România a unui centru european pentru formarea şi promovarea tinerilor lideri în agricultură, a arătat el, reprezintă “o idee care dă sens dezideratului comun de susţinerea noilor generaţii de tineri fermieri români, în contextul european”.

Liderul PSD a mai spus că propune un concept nou – patriotismul economic.

“Vreau ca astăzi să vă prezint un nou concept pe care-l propun pentru perioada următoare, şi anume patriotismul economic, adică să producem, să consumăm cât mai mult româneşte. Este extrem de important ca în domeniile în care chiar avem potenţial, aşa cum este agricultura, statul român să aloce sume importante pentru investiţii noi, retehnologizări sau extinderea capacităţilor existente pentru procesarea materiilor prime. Doar în acest mod vom reuşi să reducem deficitul de balanţă comercială şi vom spori valoarea produselor obţinute în România”, a evidenţiat Ciolacu.

El a mai arătat că România nu se mai poate dezvolta fără reforme.

“România a ajuns la un capăt, care ori va intra într-un regres, ori va intra într-un progres. Trebuie să ne fie foarte clar acest lucru şi o spun fără nicio reţinere: dumneavoastră reprezentaţi viitorul României, iar noi, cel puţin politicienii, măcar în ultimul ceas, trebuie să fim mai fermi, să uităm că facem politică doar pentru a strânge voturi şi să ne înţelegem destinul clar pe care îl avem în acest moment, destinul de altfel trecător prin anumite funcţii. Vă spun cât se poate de clar: România trebuie să implementeze toate fondurile europene, dar, în paralel, cu toate reformele, dacă dorim ca să mergem mai departe”, a conchis Ciolacu.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că situația generată de excesul de cereale din Ucraina și afectarea fermierilor români a fost discutată la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, șeful statului subliniind că România va continua să ajute Ucraina să-și exporte cerealele, dar fără ca acest lucru să-i afecteze pe fermierii români.

“Am obținut o suplimentare a banilor europeni pentru compensații pentru fermierii români. Însă este prea puțin și trebuie mers mai departe. Trebuie să vă spun în premieră – sau în exclusivitate, cum vreți – că în ședința CSAT de alaltăieri am discutat această chestiune și i-am rugat pe reprezentanții guvernului să găsească cele mai bune metode pentru a corecta situația”, a declarat Klaus Iohannis la finalul unei vizite pe care a efectuat-o la Școala Internațională de Competențe în Energie Regenerabilă de la Constanța.

“Noi ajutăm Ucraina și suntem super-deschiși: le-am facilitat tranzitul de cereale – peste jumătate din ce a exportat Ucraina a trecut prin România, drum, cale ferată, port. O cantitate imensă, peste 14 milioane de tone de cereale au exportat prin România. Și o vom face în continuare, nu le luăm impozit, nu le luăm taxe pe asta, deci sunt exceptați de la taxe. Dar acest ajutor este pentru Ucraina și în niciun caz nu putem să acceptăm să se întoarcă împotriva fermierilor români. Nu asta este ideea. Și de aceea trebuie găsite cele mai bune soluții pentru a proteja fermierul român și pentru a ajuta în același timp Ucraina. Am promisiuni că se lucrează pe aceste chestiuni și se vor găsi soluții”, a completat președintele.

Comisia Europeană a anunţat luna trecută că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), prevede alocări de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei şi 10,05 milioane României, autorizând cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, el criticând abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

Drept reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Ulterior, liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene.

Între timp, premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări fermierilor că Guvernul lucrează cu Comisia Europeană la identificarea mecanismelor care să reducă efectele tranzitului și exportului de cereale din Ucraina.

Premierul Nicolae Ciucă a discutat, sâmbătă, la Cairo, cu omologul său egiptean, Mostafa Madbouly, despre relaţiile economice dintre cele două state, solicitările României vizând importul de îngrăşăminte, iar cele ale Egiptului – importul de cereale.

Premierul a caracterizat discuţiile ca fiind “excelente”, nu numai la nivel de prim-ministru, ci şi discuţiile tehnice, la nivel de miniştri, precizând că au fost identificate multe oportunităţi de cooperare.

“Va trebui să vedem ce putem facem mai mult împreună, ţinând cont de acest nou context al invaziei Rusiei în Ucraina, care afectează nu numai ţările de la graniţa şi din proximitatea conflictului, ci şi celelalte ţări şi trebuie să vedem ce putem face împreună pentru rezolva toate aceste aspecte care îi afectează pe cetăţenii noştri, economiile şi ţările noastre”, a declarat Ciucă, într-o conferinţă de presă comună cu premierul egiptean, informează Agerpres.

Prim-ministrul român a menţionat că cele două state vor continua să discute la nivel tehnic, de ministere, aspectele legate de solicitările României privind importul de îngrăşăminte şi ale Egiptului referitoare la importul de cereale şi vor face tot ceea ce pot să nu fie afectate alte ţări de lipsa de cereale, evitându-se, astfel, o criză alimentară.

“Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vedea cum putem conecta mai bine Uniunea Europeană cu Egiptul, iar dumneavoastră (…) pentru a ne conecta pe toţi cu zona Orientului Mijlociu şi cu ţările africane prin intermediul zonei de liber schimb africane”, a adăugat Nicolae Ciucă.

El l-a invitat pe omologul egiptean să efectueze o vizită oficială în România.

Premierul Egiptului, Mostafa Madbouly, a punctat “competitivitatea industriei şi agriculturii egiptene, în special producţia de îngrăşăminte, produse petrochimice şi alte bunuri pe care Egiptul are şansa să le exporte in România”. El precizat că a solicitat omologului român creşterea importului de cereale, grâu, menţionând că România este “unul din principalii producători de cereale din Europa şi din lume”.

Madbouly s-a referit şi la modul în care cele două state se pot sprijini reciproc prin intermediul organizaţiilor internaţionale din care fac parte.

“De exemplu, în ceea ce priveşte Egiptul, fiind parte a acordului de liber schimb african, putem oferi acces companiilor româneşti, prin intermediul parteneriatului cu cele egiptene, să aibă acces la piaţa africană. La fel, printr-un parteneriat similar, firmele egiptene să aibă mai mult acces la Uniunea Europeană”, a punctat oficialul egiptean.