Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Într-o perioadă dificilă marcată de pandemia de COVID-19, încrederea în UE rămâne stabilă, iar europenii au încredere în capacitatea Uniunii de a lua deciziile corecte pentru a face față pandemiei în viitor. În noul sondaj Eurobarometru standard publicat vineri, 23 octombrie, cetățenii europeni identifică situația economică, situația finanțelor publice ale statelor membre și imigrația ca fiind cele trei subiecte principale de preocupare la nivelul UE. Situația economică este, de asemenea, principala preocupare la nivel național, urmată de sănătate și de șomaj, potrivit unui comunicat

În noul sondaj Eurobarometru, desfășurat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

Europenii sunt divizați (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”) în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

  1. Încrederea și imaginea UE

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă față de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variațiilor percepției publice din timpul pandemiei. Încrederea în guvernele și parlamentele naționale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale și, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) și Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franța (30 %) și Grecia (32 %).

Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE este aceeași cu cea a respondenților care au o imagine neutră (40 %). 19 % dintre respondenți au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia și Portugalia (55 % în ambele țări). În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenților este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia și Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei țări).

  1. Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național

Cetățenii consideră situația economică ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE: mai mult de o treime (35 %) din totalul respondenților și-a exprimat preocuparea în acest sens, o creștere considerabilă cu 16 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2019, acest aspect trecând astfel de pe al treilea loc pe primul loc în topul preocupărilor. Situația economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014.

Europenii sunt, de asemenea, din ce în ce mai preocupați de situația finanțelor publice ale statelor membre (23 %, + 6 puncte procentuale, cel mai înalt nivel din primăvara anului 2015), care trece de pe locul al cincilea pe locul al doilea, pe picior de egalitate cu imigrația (23 %, -13 puncte procentuale), aceasta din urmă fiind în prezent la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2014.

În plină pandemie de COVID-19, sănătatea (22 %, element nou) este cel de al patrulea subiect de preocupare la nivelul UE. Problema mediului și a schimbărilor climatice a pierdut teren, înregistrând o scădere cu 8 puncte procentuale, ajungând la 20 %, aceasta fiind urmată de șomaj (17 %, + 5 puncte procentuale).

În mod similar, situația economică (33 %, + 17 puncte procentuale) a depășit sănătatea, ajungând de pe locul al șaptelea pe primul loc în topul celor mai importante probleme la nivel național. Deși ocupă a doua poziție, sănătatea a fost menționată mult mai mult ca subiect de preocupare comparativ cu toamna anului 2019 (31 %, + 9 puncte procentuale), atingând astfel cel mai înalt nivel din ultimii șase ani.

Șomajul este, de asemenea, un subiect a cărui importanță a crescut considerabil (28 %, + 8 puncte procentuale), fiind urmat de creșterea prețurilor/inflație/costul vieții (18 %, – 2 puncte procentuale), mediu și schimbările climatice (14 %, – 6 puncte procentuale) și datoria publică (12 %, + 4 puncte procentuale). Mențiunile privind imigrația (11 %, – 5 puncte procentuale) se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

  1. Situația economică actuală

Comparativ cu toamna anului 2019, proporția europenilor care consideră că situația actuală a economiei lor naționale este „bună” (34 %, -13 puncte procentuale) a scăzut considerabil, în timp ce proporția respondenților care consideră că această situație este „proastă” a crescut semnificativ (64 %, + 14 puncte procentuale).

La nivel național, respondenții care afirmă că situația economică națională este bună sunt majoritari în 10 țări (față de 15 în toamna anului 2019). Proporția acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.

  1. Pandemia de COVID-19 și opinia publică în UE

Europenii sunt divizați în ceea ce privește măsurile luate de instituțiile UE pentru a combate pandemia de COVID-19 (45 % „mulțumiți” față de 44 % „nemulțumiți”). Cu toate acestea, majoritatea respondenților din 19 state membre sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În acest sens, cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (71 %), Ungaria, România și Polonia (60 % în fiecare dintre aceste trei țări). În șapte țări, majoritatea respondenților sunt „nemulțumiți”, în special în Luxemburg (63 %), Italia (58 %), Grecia (55 %), Cehia (55 %) și Spania (52 %). În Austria, proporția celor „mulțumiți” este egală cu cea a respondenților „nemulțumiți” (47 % în ambele cazuri).

Cu toate acestea, mai mult de șase europeni din zece au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor (62 %). Prioritățile cel mai frecvent menționate în ceea ce privește răspunsul UE la pandemia de COVID-19 sunt următoarele: stabilirea unei strategii pentru a face față unei crize similare în viitor și dezvoltarea mijloacelor financiare pentru găsirea unui tratament sau a unui vaccin (37 % pentru fiecare dintre aceste priorități). 30 % dintre respondenți consideră că dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății ar trebui să fie o prioritate.

Experiențele personale ale europenilor cu privire la măsurile de izolare au fost foarte diverse. În ansamblu, aproape trei europeni din zece afirmă că le-a fost destul de ușor să le respecte (31 %), în timp ce un sfert declară că le-a fost destul de greu să le respecte (25 %). În sfârșit, 30 % afirmă că le-a fost ușor și greu în același timp.

  1. Domenii politice cheie

Întrebați despre obiectivele Pactului verde european, cetățenii europeni consideră în continuare „dezvoltarea energiei din surse regenerabile” și „lupta împotriva deșeurilor de plastic și problema produselor din plastic de unică folosință” ca fiind principalele priorități. Mai mult de o treime dintre respondenți consideră că prioritatea principală ar trebui să fie sprijinirea fermierilor din UE (38 %) sau promovarea economiei circulare (36 %). Puțin peste trei din zece respondenți sunt de părere că reducerea consumului de energie (31 %) ar trebui să reprezinte prioritatea absolută.

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro rămâne puternic, 75 % dintre respondenții din zona euro fiind în favoarea monedei unice a UE. În UE-27 în ansamblu, sprijinul pentru moneda euro a crescut la 67 % (+ 5 puncte procentuale).

  1. Cetățenia UE și democrația europeană

Majoritatea cetățenilor din 26 de state membre ale UE (cu excepția Italiei) și 70 % dintre cetățenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetățeni ai UE. La nivel național, cele mai mari punctaje se înregistrează în Irlanda și Luxemburg (89 % în ambele țări), Polonia (83 %), Slovacia și Germania (82 % în ambele țări), Lituania (81 %), Ungaria, Portugalia și Danemarca (80 % în fiecare dintre aceste țări).

Majoritatea europenilor (53 %) afirmă că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE. Procentul respondenților „nemulțumiți” a crescut cu 3 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2019, ajungând la 43 %.

  1. Optimism în legătură cu viitorul UE

În sfârșit, în această perioadă dificilă, 60 % dintre europeni declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE. Cele mai ridicate niveluri de optimism se observă în Irlanda (81 %), Lituania și Polonia (75 % în ambele cazuri) și Croația (74 %). Cele mai scăzute niveluri de optimism se observă în Grecia (44 %) și Italia (49 %), unde pesimismul depășește optimismul, și în Franța, unde opiniile sunt împărțite în mod egal (49 % față de 49 %).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Europa, bolnavă de oboseală, are nevoie de viziunea părinților săi fondatori, a declarat joi Papa Francisc, la omilia Sfintei Liturghii celebrată în bazilica San Pietro cu participanții la adunarea Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE).

Să ajutăm Europa de astăzi, bolnavă de oboseală, ca să regăsească chipul mereu tânăr al lui Isus și al Miresei sale”, a spus Papa Francisc, conform Vatican News.

În fața unei Europe ”bolnave de oboseală”, care a pierdut viziunea clarvăzătoare a fondatorilor, precum și în fața unei Biserici concentrate pe dezbateri și strategii cu ușile deseori închise și încuietorile schimbate, Papa Francisc a îndemnat la ”reconstrucție”.

Vatican News subliniază că președinților de Conferințe Episcopale, dar și fiecărui creștin european, papa Francisc a încredințat, practic, la omilia Sfintei Liturghii un întreit mandat pentru o reconstrucție a Europei: a reflecta, a reconstrui, a vedea.

Casa comună europeană trebuie ”să renunțe la conveniențele imediatului pentru a se întoarce la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori, o viziune profetică și de ansamblu, pentru că ei nu căutau consensul de moment, dar visau viitorul tuturor”, a spus el, nefiind pentru prima dată când Papa Francisc face trimitere la părinții fondatori ai UE.

”Acesta este felul în care au fost construite zidurile casei europene și numai în acest fel vor putea fi din nou consolidate”, a mai adăugat Suveranul Pontif

Lucrările adunării (23-26 septembrie) se desfășoară la Roma în contextul celei de-a 50-a aniversări a acestui Consiliu continental.

Anul trecut, înaintea unuia dintre summit-urile europene desfășurate în pandemie, Papa Francisc a îndemnat statele membre să mențină “unitatea fraternă la care au visat părinții fondatori ai Uniunii Europene”.

În 2019, după alegerile europene, Papa Francisc a avertizat că Uniunea Europeană riscă să-și piardă influența și însăși esența sa ca bloc unificat dacă liderii săi politici nu reînvie visurile părinților fondatori.

De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a inițiat o apropiere a relației cu Uniunea Europeană, primindu-i în audiență la 25 martie 2017 pe toți liderii instituțiilor UE și pe șefii de stat sau de guvern, în aceeași zi în care liderii europeni au semnat Declarația de la Roma, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a semnării Tratatelor Fondatoare ale Comunităților Europene.

Cu acea ocazie, Suveranul Pontif le-a atras atenția liderilor europeni că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idealurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

În 2016, Papa Francisc a primit Premiul Charlemagne sau Carol cel Mare, acordat anual, începând din 1950, de oraşul german Aachen, celor care au contribuit la idealurile ce stau la baza Europei.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

Published

on

© European Parliament - Instagram

Conferința privind viitorul Europei pune oamenii în centrul discuției despre evoluția UE în fața provocărilor viitoare. Forumurile cetățenilor joacă un rol important: acestea vor discuta ideile venite de la diverse evenimente ce au avut loc în întreaga UE și propunerile înscrise pe platforma Conferinței. Totodată forumurile vor face recomandări care vor fi discutate cu instituțiile UE și cu celelalte părți interesate.

Aproximativ 200 de europeni vor veni cu idei și recomandări care vor fi luate în considerare în cadrul ședințelor plenare ale Conferinței și, în cele din urmă, în raportul final. Aceștia vor avea ca teme de dezbatere o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, dar și educația, tineret, cultură, sport și tranziție digitală, potrivit comunicatului oficial.

Cetățenii au fost aleși în mod aleatoriu de către contractori specializați în numele instituțiilor UE, folosind metodologii care să asigure că aceștia sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani reprezintă o treime din fiecare panel. Aceștia vor veni cu idei și recomandări care vor contribui la deliberările generale ale conferinței, în special la ședințele plenare ale conferinței și, în cele din urmă, la raportul privind rezultatul final al acesteia.

Panourile cetățenilor europeni reprezintă un element central al conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Temele de discuție pentru fiecare dintre aceste grupuri sunt următoarele:

(1) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală: 17-19 septembrie.

(2) Democrație europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitate: 24-26 septembrie.

(3) Schimbări climatice, mediu/sănătate: 1-3 octombrie.

(4) UE în lume/migrație: 15-17 octombrie.

Al doilea set de sesiuni se va desfășura în format la distanță pe parcursul lunii noiembrie, în timp ce a treia și ultima sesiune va avea loc în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la următoarele instituții de învățământ:

(1) în Dublin, Irlanda – Institutul de Afaceri Internaționale și Europene;

(2) în Florența, Italia – Institutul Universitar European;

(3) în Natolin (Varșovia), Polonia – Colegiul Europei; 

(4) în Maastricht, Țările de Jos – Institutul European de Administrație Publică.

Informații suplimentare despre grupurile de cetățeni europeni sunt disponibile aici, în timp ce calendarul provizoriu al conferinței este disponibil aici.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. 

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Conferința combină evenimente online și offline, locale, regionale, naționale și europene, organizate de societățile civile și de cetățeni, de instituții europene și de autorități naționale, regionale și locale. Rezultatele acestor evenimente, precum și ideile legate de viitorul Europei, sunt publicate pe platforma digitală multilingvă. Acestea vor servi drept bază pentru discuții ulterioare în cadrul celor 4 paneluri ale cetățenilor europeni, care cuprind principalele subiecte ale Conferinței.

Continue Reading

U.E.

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Fostul premier polonez și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat vineri că a reușit să adune suficiente semnături pentru a prezenta în legislativ o propunere menită să amendeze Constituția care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”, anunță EFE, citat de Agerpres.

Propunerea, care, conform lui Tusk, va fi înaintată Seimului lunea viitoare, vizează modificarea Articolului 90 din actul fundamental polonez astfel încât două treimi să fie luate în calcul pentru a denunța un acord internațional.

”Cel mai mult mă tem că acum Polonia poate fi retrasă din UE cu o majoritate simplă de voturi. Într-o zi sau mai degrabă într-o noapte, PiS (Partidul Lege şi Justiţie, de guvernământ) ar putea să ia o astfel de decizie dintr-o tactică politică ieftină”, a declarat Tusk.

Liderul opoziţiei poloneze a afirmat că ”este în interesul politic al tuturor să-i convingem pe polonezi că ieşirea din UE nu se va întâmpla”, dar a avertizat că ”PiS este pe calea ieşirii din UE”.

Înalți responsabili din partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS) aflat la putere, au dat de înțeles că este posibil ca Polonia să iasă din UE, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Bruxelles-ul pe diferite dosare, între care reformele judiciare și cele legate de tranziția verde, informează Digi24.

Președintele aceștei formațiuni politice, Jaroslaw Kaczynski, a dat asigurări ulterior că Polonia dorește să fie suverană și să pună capăt ”ingerinței” EU în problemele sale interne, dar nu va ieși din Uniunea Europeană.

Primul și singurul stat care a părăsit Uniunea Europeană a fost Regatul Unit, după 47 de ani de apartenență, în urma unui referendum ce a avut loc la 23 iunie 2016.

Peste 80% dintre polonezi susţin în continuare apartenența la UE, chiar dacă tensiunile dintre Bruxelles și Varșovia persistă. 

Cea mai recentă ciocnire a fost cauzată de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów.

În pofida sumei considerabile, premierul Mateusz Morawiecki a anunțat că exploatarea la această mină va continua, calificând decizia ”total greșită”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO6 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO9 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE14 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.14 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.14 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA14 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ14 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending