Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European sociale solicită Comisiei Europene să introducă o lege care să reglementeze utilizarea tehnologiilor algoritmice, inclusiv a inteligenței artificiale, în cadrul locurilor de muncă din Europa, potrivit comunicatului oficial.

Astfel, eurodeputații au convenit asupra unei serii de recomandări pentru un nou act legislativ european care să asigure utilizarea transparentă, echitabilă și sigură a sistemelor automatizate de monitorizare și de luare a deciziilor utilizate la locul de muncă. Deși subliniază că folosirea sistemelor de management algoritmic (AM) poate oferi oportunități pentru optimizarea activității, aceștia insistă ca aceste tehnologii să fie supravegheate de oameni și accentuează importanța transparenței, a protejării drepturilor fundamentale și a datelor cu caracter personal.

Propunerea de inițiativă legislativă a fost adoptată cu 41 de voturi pentru, 6 împotrivă și 4 abțineri.

Control uman

Potrivit eurodeputaților, noua lege trebuie să prevadă supraveghere umană pentru toate deciziile luate sau susținute de sistemele de management algoritmic (AM). Angajații ar trebui să aibă dreptul de a solicita explicații pentru deciziile adoptate sau sprijinite de aceste sisteme. Deciziile finale privind angajarea sau încetarea contractului de muncă, reînnoirea sau nerînnoirea acestuia, modificările de remunerare sau măsurile disciplinare trebuie să fie luate de o persoană, nu de un algoritm.

Eurodeputatul Dan Motreanu, responsabil al Grupului PPE pentru simplificarea Politicii Agricole Comune, s-a asigurat că „agricultorii români vor beneficia de proceduri mai simple și sume mai mari pentru dezvoltarea fermelor lor”.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la simplificarea PAC.

La negocieri au participat reprezentanții Parlamentului European, printre care și eurodeputatul Dan Motreanu, comisarul european pentru Agricultură, Cristophe Hansen, reprezentanții președinției daneze a Consiliului UE.

Potrivit europarlamentarului, acordul prevede următoarele:

• se va efectua un singur control la fața locului pe an pentru fiecare exploatație
• o creștere a sprijinului pentru micii fermieri de la 50.000 la 75.000 de euro pentru creșterea competitivității fermelor lor
• posibilitatea finanțării achiziției de bovine, caprine sau ovine de înaltă valoare genetică prin pilonul II
• fermierii vor putea fi despăgubiți printr-un nou tip de plăți de criză din Pilonul II, în urma dezastrelor naturale, a fenomenelor climatice nefavorabile, epidemiilor de boli ale animalelor sau a evenimentelor catastrofale
• posibilitatea recunoașterii fermelor certificate ecologic sau în conversie cu respectarea automată a anumitor condiționalități în materie de mediu și climă
• mai multă flexibilitate în ceea ce privește îndeplinirea standardelor GAEC. Unitățile agricole certificate ecologic sau în curs de certificare sunt considerate a respecta automat majoritatea acestor cerințe, la fel și unitățile situate în situri Natura 2000
• fermele sub 30 de hectare vor fi exceptate de la rotația și diversificarea culturii
• În ceea ce privește pășunile permanente, statele membre vor putea alege să păstreze statutul terenurilor clasificate drept arabile, chiar dacă acestea au fost utilizate ca pășuni pe termen lung. „Acest lucru permite fermierilor cu pășuni cu rotație lungă, de peste cinci ani, să evite reclasificarea terenului”, a explicat Dan Motreanu
• măsurile pentru simplificarea PAC vizează economii de până la 1,58 miliarde de euro anual pentru fermieri și de 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale.

Acordul provizoriu trebuie acum confirmat de Consiliu și de Parlamentul European înainte ca actul legislativ să fie adoptat în mod oficial de către colegiuitori.

Pachetul de simplificare „Omnibus III” din domeniul agriculturii face parte dintr-un obiectiv politic mai amplu de consolidare a competitivității Uniunii Europene, prin reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor și crearea unor condiții mai favorabile pentru desfășurarea activităților economice în UE.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă reiterează importanța menținerii și consolidării Pilonului II pentru agricultură, esențial pentru sprijinirea tinerilor fermieri, a micilor afaceri din mediul rural, modernizarea satelor.

Comisia Europeană a propus modificări importante pentru viitorul buget al Uniunii Europene — o alocare suplimentară pentru zonele rurale, o implicare mai profundă a autorităților locale și un rol întărit al Parlamentului European în procesul decizional.

Citiți și: Ursula von der Leyen, discuții „constructive” cu Roberta Metsola și Mette Frederiksen privind viitorul buget al UE: „Avem o înțelegere solidă a propunerilor și o direcție clară de urmat”

„În calitate de europarlamentar, am spus de nenumărate ori că fondurile de coeziune și cele pentru agricultură trebuie să rămână pilonii centrali ai dezvoltării României. Ele nu pot fi comasate și nici diminuate, pentru că reprezintă garanția investițiilor în comunitățile noastre, în drumuri, apă-canal, școli, spitale și locuri de muncă. Totodată, este esențial ca Pilonul II pentru agricultură – dedicat dezvoltării rurale – să fie menținut și consolidat. Fără acest pilon, nu putem sprijini tinerii fermieri, modernizarea satelor, infrastructura locală sau micile afaceri din mediul rural. România are nevoie de sate vii, prospere, conectate la economia europeană”, a evidențiat Falcă într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Din calitatea de fost primar al orașului Arad, Gheorghe Falcă a reliefat impactul pe care îl au fondurile europene asupra bunăstării comunităților locale.

„Ca fost primar, știu ce a însemnat pentru administrațiile locale fiecare euro obținut din fondurile europene. Știu câtă muncă, câtă responsabilitate și câtă speranță se ascunde în spatele fiecărui proiect finalizat — și cât de mult pot schimba aceste investiții viața oamenilor”, a amintit eurodeputatul.

În calitate de raportor pentru avizul Comisiei pentru Transport și Turism, Gheorghe Falcă a obținut o creștere de 49% a bugetului – iar pentru mobilitatea militară, o creștere de zece ori față de perioada anterioară”.

„Sunt cifre care confirmă munca noastră, dar și încrederea pe care Europa o are în capacitatea noastră de a construi infrastructură modernă, sigură și conectată. Aceste rezultate nu sunt doar statistici. Sunt expresia unei împliniri profesionale și a unei misiuni îndeplinite: aceea de a reprezenta România cu seriozitate, competență și demnitate. Europa nu este departe — Europa se construiește aici, prin fiecare proiect, prin fiecare decizie luată cu gândul la oameni”, a adăugat europarlamentarul.

Miercuri, în plenul Parlamentului European, eurodeputații vor dezbate viitorul buget al UE.

„Este o dezbatere care privește direct viitorul fiecărei localități din România”, a conchis Gheorghe Falcă.