Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE: Reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă
Published
10 months agoon
By
Teodora Ion
Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE, care are va monitoriza problemele demografice la nivel european și va înregistra tendințele în ceea ce privește evoluția populației Europei.
”Consider că este absolut necesar ca autoritățile cu putere de decizie să discute cu tinerii pentru a afla care sunt motivele pentru care nu doresc să aibă copii și ce i-ar putea determina să-și schimbe decizia, iar Centrul European de Demografie ar fi un instrument important în colectarea informațiilor atât la nivel european, cât și cel național”, a subliniat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ea și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că în fiecare an, ”populația României scade cu câte 95.000 de locuitori. Pierderea este colosală, raportată la totalul de 19 milioane de locuitori”.
Crețu a semnalat că ”reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă, sistemelor de protecție socială și finanțelor publice din Europa, în special pe termen lung”.
În acest context, europarlamentarul a explicat că ”centrul va oferi o analiză factuală, obiectivă, fiabilă și comparabilă la nivel european cu privire la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și tendințele demografice emergente, cu scopul de a menține reziliența, coeziunea UE, precum și competitivitatea în tranziția verde și digitală”.
În egală măsură, centrul ”ar putea sprijini în continuare eforturile instituțiilor europene prin intermediul unui forum de experți, pentru a include considerații demografice în propunerile de politici prin consolidarea resurselor și a informațiilor, care abordează provocările demografice și sunt dispersate și nu prezintă suficientă coerență la nivelul UE”, consideră Corina Crețu.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Corina Crețu: AMEPIP is implementing the OECD priority recommendations and has already made progress on good governance
Corina Crețu: AMEPIP implementează recomandările prioritare ale OCDE și înregistrează deja progrese în materie de bună guvernanță
Fostul comisar european Corina Crețu: Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
În contextul aderării României la Schengen aerian și maritim, Corina Crețu salută revizuirea regulilor care guvernează spațiul de liberă circulație în vederea consolidării acestui drept
Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026
Corina Crețu
În contextul aderării României la Schengen aerian și maritim, Corina Crețu salută revizuirea regulilor care guvernează spațiul de liberă circulație în vederea consolidării acestui drept
Published
10 months agoon
April 24, 2024By
Teodora Ion
Eurodeputatul Corina Crețu salută revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea consolidării liberei circulații în Uniunea Europeană, adoptată de Parlamentul European în ultima sesiune plenară înainte de alegerile europene din iunie.
”În contextul aderării României la Spațiul Schengen aerian și maritim, salut modificarea regulilor care guvernează cadrul Schengen, deoarece este mai important ca oricând să întărim Spațiul de liberă circulație și să nu mai permitem ca anumite State Membre să utilizeze pretexte pentru încălcarea dreptului la liberă circulație”, a menționat aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta a amintit în ce context vine această revizuire, și anume că în ultimii ani ”mai multe state membre s-au folosit de pretexte nejustificate pentru a reintroduce controale la frontiere, periclitând astfel spațiul de liberă circulație”, una dintre cele mai mari reușite ale UE care permite circulația a peste 400 de milioane de persoane.
Noile modificări ale Codului Schengen vizează în principal întărirea Spațiului de liberă circulație în fața crizelor excepționale – cum a fost cazul în timpul pandemiei.
În egală măsură, va fi obligatoriu pentru statele membre să introducă controale la frontiere doar în situații excepționale, justificate de motive clare.
Sunt introduse perioade si termene clare în ceea ce privește controalele la frontierele interne, cât și criteriile pe care statele membre trebuie să le urmeze în cazul în care doresc să reintroducă controale. De asemenea, sunt introduse proceduri armonizate care să fie aplicate la frontierele externe în caz de pandemii viitoare.
Statele membre pot reintroduce controalele ca o excepție atunci când există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau securității interne.
Corina Crețu mai amintește că această decizie va fi luată evaluând necesitatea și proporționalitatea măsurii, dar și dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative care să nu pună în pericol libertatea de circulație.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026
Published
10 months agoon
April 20, 2024By
REDACTIA
În cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026, a transmis eurodeputatul Corina Crețu.
„Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite. În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie”, a scris Corina Crețu pe Facebook.
Mai mult, eurodeputatul a amintit că România a încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-se într-un grad de 32% de încasare.
Aceasta a precizat că, în anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
„În anul 2020, când negociam în Parlamentului European Mecanismul de Redresare și Reziliență, am depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul inițial propus de Comisie fiind 2025”, a mai spus Corina Crețu.
Eurodeputatul a explicat că a făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestiona fondurile europene în calitate de Comisar, cunoștea lentoarea implementării proiectelor din anumite state membre, printre care și România.
„Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate”, a conchis Corina Crețu.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu: Instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării
Published
11 months agoon
March 22, 2024By
REDACTIA
Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării instituțiilor statului în protejarea cetățenilor de știrile fase, în contextul în care fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, românii informându-se din ce în ce mai mult din rețelele sociale, care sunt cele mai expuse la dezinformare.
Într-o postare pe pagina de Facebook, Corina Crețu a făcut referire la datele unui sondaj realizat de INSCOP, conform căruia mai mult de jumătate dintre români, respectiv 51,6%, afirmă că posturile de televiziune sunt principala lor sursă de informare. În urma acestora, cu un procent de 28,3%, se află cei care obțin informații de pe rețelele sociale.
Dintre participanții la sondaj, 43% sunt de părere că rețelele de socializare sunt cele mai expuse la dezinformare și la răspândirea știrilor false. De asemenea, un număr semnificativ de respondenți – 28,3% în mare măsură și 17,4% în foarte mare măsură – au subliniat că au fost expuși personal la știri false.
„În lumina evenimentelor recente, marcate de provocări ample, fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, exercitând o influență semnificativă asupra abilității oamenilor de a lua decizii în baza unor informații corecte. Acest lucru poate avea consecințe nefaste, atât la nivel social, cât și la nivel economic, politic, sau chiar al sănătății publice prin influențarea greșită a oamenilor asupra acestor subiecte importante. Având în vedere aceste cifre, instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării, cu precădere pe cei mai vulnerabili și pe cei din mediul rural”, a transmis fostul comisar european în mesajul său.
Potrivit deputatului european, la nivel european, au fost adoptate mai multe propuneri legislative care să protejeze cetățenii UE de propagandă sau știri false: „Spre exemplu, Actul European privind Libertatea Media va oferi protecţie jurnalismului independent şi va asigura pluralitatea media, în contextul în care platformele mari au o putere imensă în ceea ce priveşte diseminarea de informație, şi alegerea conținutului acesteia.”
„Totodată, prin adoptarea Actului European privind Inteligența Artificială, imaginile, înregistrările audio sau video artificiale sau manipulate trebuie să fie etichetate clar ca atare, pentru a oferi posibilitatea consumatorilor să discearnă între o informație reală sau una falsă”, a mai adăugat aceasta.
„În lumina riscurilor asociate cu dezinformarea, este esențial să ne informăm din surse credibile și să cultivăm un spirit critic în evaluarea informațiilor. În final, accesul la informații corecte este un pilon al societății moderne și o condiție prealabilă a progresului”, a conchis Corina Crețu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- U.E.1 week ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării
- ROMÂNIA4 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Prioritățile vicepreședintei CE Roxana Mînzatu pentru Busola competitivității: Uniunea Competențelor, locuri de muncă de calitate și prima strategie UE de combatere a sărăciei
- NATO6 days ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina