Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an
Published
3 years agoon
By
Teodora Ion
România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.
”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.
Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.
”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.
Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.
”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.
În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.
Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Marcel Boloș: 91 de centre moderne pentru copii din medii vulnerabile, finanțate cu 232,5 mil. euro din fonduri europene
Eurodeputatul Dan Motreanu: PPE susține menținerea unor bugete consistente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună
România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR. Până în prezent, România a primit 10,74 miliarde de euro din PNRR
Dan Motreanu: Pentru fiecare euro cu care a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi trei euro
Sebastian Burduja anunță semnarea a peste 1.000 de contracte pentru parcuri solare în comunitățile locale, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare
Propunerea vicepreședintelui PE Victor Negrescu privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial: „Există soluții concrete pentru a salva miliarde de euro”
Corina Crețu
În contextul aderării României la Schengen aerian și maritim, Corina Crețu salută revizuirea regulilor care guvernează spațiul de liberă circulație în vederea consolidării acestui drept
Published
1 year agoon
April 24, 2024By
Teodora Ion
Eurodeputatul Corina Crețu salută revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea consolidării liberei circulații în Uniunea Europeană, adoptată de Parlamentul European în ultima sesiune plenară înainte de alegerile europene din iunie.
”În contextul aderării României la Spațiul Schengen aerian și maritim, salut modificarea regulilor care guvernează cadrul Schengen, deoarece este mai important ca oricând să întărim Spațiul de liberă circulație și să nu mai permitem ca anumite State Membre să utilizeze pretexte pentru încălcarea dreptului la liberă circulație”, a menționat aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta a amintit în ce context vine această revizuire, și anume că în ultimii ani ”mai multe state membre s-au folosit de pretexte nejustificate pentru a reintroduce controale la frontiere, periclitând astfel spațiul de liberă circulație”, una dintre cele mai mari reușite ale UE care permite circulația a peste 400 de milioane de persoane.
Noile modificări ale Codului Schengen vizează în principal întărirea Spațiului de liberă circulație în fața crizelor excepționale – cum a fost cazul în timpul pandemiei.
În egală măsură, va fi obligatoriu pentru statele membre să introducă controale la frontiere doar în situații excepționale, justificate de motive clare.
Sunt introduse perioade si termene clare în ceea ce privește controalele la frontierele interne, cât și criteriile pe care statele membre trebuie să le urmeze în cazul în care doresc să reintroducă controale. De asemenea, sunt introduse proceduri armonizate care să fie aplicate la frontierele externe în caz de pandemii viitoare.
Statele membre pot reintroduce controalele ca o excepție atunci când există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau securității interne.
Corina Crețu mai amintește că această decizie va fi luată evaluând necesitatea și proporționalitatea măsurii, dar și dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative care să nu pună în pericol libertatea de circulație.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026
Published
1 year agoon
April 20, 2024By
REDACTIA
În cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026, a transmis eurodeputatul Corina Crețu.
„Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite. În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie”, a scris Corina Crețu pe Facebook.
Mai mult, eurodeputatul a amintit că România a încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-se într-un grad de 32% de încasare.
Aceasta a precizat că, în anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
„În anul 2020, când negociam în Parlamentului European Mecanismul de Redresare și Reziliență, am depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul inițial propus de Comisie fiind 2025”, a mai spus Corina Crețu.
Eurodeputatul a explicat că a făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestiona fondurile europene în calitate de Comisar, cunoștea lentoarea implementării proiectelor din anumite state membre, printre care și România.
„Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate”, a conchis Corina Crețu.
Corina Crețu
Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE: Reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă
Published
1 year agoon
April 4, 2024By
Teodora Ion
Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE, care are va monitoriza problemele demografice la nivel european și va înregistra tendințele în ceea ce privește evoluția populației Europei.
”Consider că este absolut necesar ca autoritățile cu putere de decizie să discute cu tinerii pentru a afla care sunt motivele pentru care nu doresc să aibă copii și ce i-ar putea determina să-și schimbe decizia, iar Centrul European de Demografie ar fi un instrument important în colectarea informațiilor atât la nivel european, cât și cel național”, a subliniat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ea și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că în fiecare an, ”populația României scade cu câte 95.000 de locuitori. Pierderea este colosală, raportată la totalul de 19 milioane de locuitori”.
Crețu a semnalat că ”reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă, sistemelor de protecție socială și finanțelor publice din Europa, în special pe termen lung”.
În acest context, europarlamentarul a explicat că ”centrul va oferi o analiză factuală, obiectivă, fiabilă și comparabilă la nivel european cu privire la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și tendințele demografice emergente, cu scopul de a menține reziliența, coeziunea UE, precum și competitivitatea în tranziția verde și digitală”.
În egală măsură, centrul ”ar putea sprijini în continuare eforturile instituțiilor europene prin intermediul unui forum de experți, pentru a include considerații demografice în propunerile de politici prin consolidarea resurselor și a informațiilor, care abordează provocările demografice și sunt dispersate și nu prezintă suficientă coerență la nivelul UE”, consideră Corina Crețu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Comisia Europeană: România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene