Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj de condoleanțe pentru David Sassoli: Parlamentul European pierde azi un europenist convins

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu regretă trecerea în neființă a președintelui Parlamentelui European, David Sassoli, „un jurnalist, om politic, un prieten.”

„David a fost un coleg, prieten, am îndeplinit împreuna o perioada funcția de Vice-președinți ai Parlamentului European, instituție care pierde azi un europenist convins, dar mai presus de toate un om sensibil și atent la nevoile semenilor săi. Un jurnalist, om politic, un prieten”, a scris Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

„Nimic nu este posibil fără oameni, nimic nu este durabil fără instituţii” – acesta a fost motto-ul său, citându-l adesea pe Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene.

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Președintele PE David Sassoli a încetat din viață la ora 1.15, la 11 ianuarie, la CRO din Aviano( PN), Italia, unde era internat. Data și locul înmormântării vor fi comunicate în următoarele ore“, a precizat Cuillo.

După ce s-a vindecat de leucemie, sănătatea i-a devenit călcâiul lui Ahile. Fumător pasionat şi ”bon vivant”, el a fost spitalizat în septembrie anul trecut în stare gravă din cauza unei pneumonii, ceea ce l-a făcut să lipsească din Parlament timp de câteva săptămâni, aminteşte EFE, potrivit Agerpres. Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli, care  a fost internat pe 26 decembrie “din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar”. Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.

Fost prezentator de ştiri la o televiziune italiană, care nu era predispus la izbucniri, dar controla cu fermitate dezbaterile din hemiciclu, Sassoli a preluat preşedinţia Parlamentului European în urma negocierilor dintre principalele forţe politice şi guverne pentru preşedinţiile celor trei instituţii europene, amintește AFP într-un obituar jurnalistic în memoria liderului PE.

Comisia Europeană a mers la PPE (dreapta pro-europeană), condusă de Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene la liberali avându-l ca şef pe Charles Michel şi Parlamentul European la socialişti cu David Sassoli în frunte.

Naţionalitatea sa, partidul din care făcea parte – al doilea ca mărime din grupul social-democrat – şi cunoştinţele sale despre instituţie – fusese unul dintre vicepreşedinţii din legislatura precedentă – au făcut din el, în ultima clipă, omul potrivit pentru acest post.

În semn de solidaritate în mijlocul pandemiei, a pus la dispoziţie spaţiile goale ale Parlamentului, atât la Strasbourg, cât şi la Bruxelles, pentru a pregăti mese pentru familiile nevoiaşe şi pentru a înfiinţa un centru de testare COVID-19, conchide sursa citată.

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – și în timpul punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de UE pentru a recupera decalajele de dezvoltare: Lupta împotriva sărăciei și investițiile în sănătate și educație trebuie continuate

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

”La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem constata că țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Nu există județ sau domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificilă pe care o traversam. În calitate de comisar european pentru politică regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia să returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create (<<proiecte retrospective>>) și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile care să lege regiunile istorice ale țării. Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă”, a detaliat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit că România a încheiat prima perioadă de programare (2007-2014) cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 91%.

”E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și să încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Corina Crețu deplânge faptul că ”Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

”În opinia mea, Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia în considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027  pentru ca romanii să poată face față vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice. Aceasta perioada ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața”, a subliniat europarlamentarul.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 are la bază proiectul prezentat la data 2 mai 2018 în fața Parlamentului European, când Corina Crețu era comisar european.

”Convingerea mea este că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor trebuie să se mențină ca bază de calcul pentru că va asigura reducerea decalajelor dintre state și regiuni, devenite și mai puternice ca urmare a efectelor acestei crize. Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020”, a punctat eurodeputatul.

Corina Crețu a reamintit că, ”în timpul mandatului meu de comisar european pentru politica regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea în acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, s-au realizat în ultimii ani modernizări de spitale, achiziționarea de ambulanțe noi în toate județele țării, ca echipamente medicale performante. Din păcate, încă există fonduri europene nefolosite, care așteaptă să fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, a conchis eurodeputatul.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a solicitat în PE acordarea statutului de țară candidată la UE pentru R. Moldova: Îmi doresc să facă parte din familia europeană cât mai curând

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a votat în Parlamentul European rezoluția referitoare la situația actuală a cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova prin care a solicitat Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană este invitata să sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova și îi încredințează sarcina de a analiza dacă plata tranșelor poate fi devansată.

 

„Consider că locul Republicii Moldova este în cadrul Uniunii Europene și îmi doresc ca ea să facă parte din familia europeană cât mai curând”, a subliniat Corina Crețu.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Parlamentul European a solicitat joi statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, afirmând că R. Moldova este pe drumul cel bun în adoptarea unor reforme cheie. 

Astfel, într-o rezoluție adoptată în plenul de la Strasbourg, text aprobat prin ridicarea mâinilor, Parlamentul a salutat cererea oficială de aderare la UE a Moldovei din 3 martie 2022, spunând că UE ar trebui să-i acorde statutul de candidat, în conformitate cu articolul 49 din TUE și „pe baza meritelor”.

 În aceeași zi, Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu și-a exprimat miercuri solidaritatea cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în eforturile sale „de a păstra pacea și de a reduce tensiunile din ultimele zile”.

„Astăzi se împlinesc 12 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În aceste momente complicate, trebuie sa fim mai mult decât oricând alături de cetățenii Republicii Moldova. Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană, iar depunerea cererii de aderare, într-un context atât de dramatic cum este războiul din Ucraina, reprezintă un moment istoric”, a scris Corina Crețu, pe Facebook. 

Republica Moldova a anunţat marţi măsuri de consolidare a securităţii sale după o serie de explozii în regiunea separatistă Transnistria, susţinută de Moscova, care au stârnit temeri privind o extindere a conflictului actual din Ucraina.

Mai mult, europarlamentarul a subliniat că de mai bine de un deceniu, România a demonstrat că reprezintă principalul partener strategic al Republicii Moldova.

 

Citiți și: Maia Sandu: Tensiunile din ultimele săptămâni din Transnistria pornesc de la forțe din regiune care sunt interesate de destabilizarea situației în R. Moldova

„Având în vedere istoria noastră comună, e și firesc să fie astfel. Speranța mea cea mai sinceră este ca și viitorul nostru să fie unul comun, în Uniunea Europeană. Am fost și voi rămâne convinsă de destinul european al Republicii Moldova – de care sunt foarte atașată sufletește. Am vizitat Moldova în repetate rânduri încă din 2005, când am fost observator electoral din partea OSCE”, a amintit aceasta. 

De asemenea, în anul 2013, Corina Crețu a pledat, din Parlamentul European, pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, a aprobat pentru Republica Moldova proiecte europene în valoare de zeci de milioane de euro, de rezultatele cărora beneficiază astăzi sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. 

„Am făcut toate acestea pentru că am crezut întotdeauna că dincolo de cuvintele frumoase, oamenii trebuie efectiv să simtă modul în care viața lor se schimbă în bine. Politica este utilă atât timp cât reprezintă o șansă în plus de a contribui la binele oamenilor”, a mai spus eurodeputatul. 

În finalul mesajului său, Corina Crețu a declarat că va  rămâne în continuare o susținătoare a drumului european al Republicii Moldova și, din Parlamentul European, va depune toate eforturile ca „vocea fraților noștri de peste Prut să se facă auzită și mai bine la Bruxelles”.

Reamintim că luna trecută, în semn de solidaritate față de momentele grele și dramatice pe care le traversează cetățenii Republicii Moldova și drept omagiu adus refugiaților care fug din calea războiului, eurodeputatul Corina Crețu a decis să demareze pregătirea dosarului pentru a solicita, pe lângă cetățenia română, și pe cea a Republicii Moldova

Continue Reading

Facebook

NATO4 mins ago

Jens Stoltenberg asigură că aliații sunt “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO18 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending