În intervenția sa din plenul Parlamentului European, Daniel Buda a transmis că schimbările climatice reprezintă o realitate care nu poate fi contestată, iar omenirea întreagă se confruntă cu fenomene meteorologice severe, fie că vorbim de inundații, incendii sau secetă.

„Viețile și bunurile noastre, ale tuturor, sunt în pericol. Astăzi, ne confruntăm cu o criză a resurselor energetice care la rândul ei, afectează populația Uniunii Europene. Toate aceste lucruri sunt o consecință a neglijenței responsabililor politici care de-a lungul timpului au ignorat semnalele primite în acest sens. Ne revine astăzi, nouă tuturor, sarcina, deloc ușoară, de a face pași concreți în această direcție, iar Conferința de la Glasgow este o nouă etapă în acest demers”, a mai spus el.

De asemenea, eurodeputatul a mai subliniat „necesitatea ca înaintea oricărei decizii care va fi luată, să avem studiile de impact care să facă o evaluare asupra a ceea ce înseamnă acele decizii, astfel încât să nu afectăm sectoarele economice”.

El a amintit că planurile de redresare și reziliență reprezintă o bună oportunitate de a finanța aceste acțiuni, iar statele membre trebuie să se asigure de utilizarea eficientă a acestor resurse.

Potrivit acestuia, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice, iar eforturile trebuie însă să fie făcute la nivel global și nu doar regional.

„Degeaba impunem fermierilor din Uniunea Europeană condiții de mediu, câtă vreme, în altă parte a globului, de unde importăm alimente, lucrurile au scăpat de sub control. Dacă vrem să reușim cu adevărat în acest domeniu și să atingem obiectivele Acordului de la Paris, atunci trebuie să fim serioși unii cu ceilalți, indiferent de ce parte a globului ne aflăm”, a punctat Daniel Buda.

În final, acesta a reamintit că Virginijus Sinkevicus, comisar european pentru mediu, a transmis următoarele idei: „Știința ne demonstrează că temperaturile mondiale vor depăși 2,5 grade Celsius creștere în toate scenariile. Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade până la finele secolului este posibilă cu reduceri drastice ale emisiilor. Eforturile globale de atenuare crescute semnificativ vor avea un impact. Creșterea ambițiilor, îmbunătățirea rezilienței și intensificarea finanțării reprezintă obiectivele noastre la COP26. S-a făcut apel constant la cele mai mari economii ale lumii pentru a-și intensifica eforturile înaintea conferinței. Contribuțiile stabilite la nivel național trebuie să ne pună pe toți pe drumul spre emisii 0. Ambiție nu înseamnă doar acțiuni de atenuare. UE va contribui la atingerea obiectivului de la Paris prin îmbunătățirea rezilienței atât acasă, cât și în afara Uniunii”.

Citiți și: Daniel Buda, mesaj din Parlamentul European: Green Deal frământă sectorul agricol. UE trebuie să garanteze durabilitatea fermierilor

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, prezent în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, a reiterat din plenul Legisliativului rolul UE în garantarea durabilității fermierilor în contextul noilor obiective climatice, astfel încât aceștia să poată rezista pe piață.

Deputatul european a intervenit în hemiciclul european în cadrul dezbaterii pe marginea Strategiei „De la fermă la consumator”.

„Această strategie își propune să pună bazele unui sistem alimentar durabil, dar în același timp trebuie să ducă la creșterea veniturilor agricultorilor și consolidarea competitivității fermierilor europeni. În intervenția pe care am avut-o în cadrul plenarei, am subliniat faptul că fermierii au rezerve cu privire la supravietuirea pe piață având în vedere țintele impuse în atingerea obiectivelor climatice. Astfel, de la nivel european, trebuie să ne asigurăm de faptul că în orice condiții, fermierii își vor păstra durabilitatea și mai departe, vor putea produce alimente de calitate și la preturi accesibile pentru consumator”, a informat Daniel Buda.

Daniel Buda a tras un semnal în Parlamentul European și a subliniat cât de afectați sunt majoritatea fermierilor de lipsa de informație cu privire la schimbările aduse de această strategie: „Un fermier care a părăsit domeniul IT acum 10 ani pentru a face agricultură, spunea săptămâna trecută următoarele: Am decis oprirea modernizării și dezvoltării fermei mele deoarece nu știu la ce să mă aștept din partea celor care trăiesc în bula lor la Bruxelles și ne vom duce viața de zi cu zi mai departe, așa cum putem”.

Potrivit europarlamentarului, Green Deal și Farm to Fork reprezintă un concept care frământă sectorul agricol pe bună dreptate.

De asemenea, fermierii se întreabă daca vor reuși să supravietuiască țintelor impuse în atingerea obiectivelor climatice, importante și ele, fără discuție.

„Este necesar ca noi, să transmitem astăzi un mesaj clar: că suntem responsabili și că ne vom asigura de faptul că în orice condiții, fermierii își vor păstra durabilitatea și mai departe, vor putea produce alimente de calitate și subliniez aici, la preturi accesibile pentru consumator”, a mai adăugat acesta.

În finalul intervenției sale, Daniel Buda a transmis că „orice eșec în această direcție ne va face dependenți de importurile de alimente, de slabă calitate din țările terțe, iar schimbarile climatice vor continua să ne afecteze viața de zi cu zi. În acest context, solicit în mod expres, efectuarea unor studii de impact, înaintea luării oricăror decizii în ce privește sectorul agricol.”

Garantarea unei Europe ”pregătite pentru era digitală” reprezintă o prioritate a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, împreună cu obiectivele privind clima și dezvoltarea durabilă (”Pregătiți pentru 55”), a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE).

Acesta a participat vineri la o reuniune a Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European, în cadrul căreia a avut loc o dezbatere pe marginea raportului privind rolul politicii de coeziune în promovarea transformării inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale.

Documentul are rolul de a reflecta asupra necesității de a alinia strategia europeană în materie de transformare digitală la coeziunea regională, incluziunea socială și structurarea teritorială. El identifică transformarea digitală ca fiind o mare oportunitate care, în ciuda potențialului său, prezintă riscuri și provocări care, dacă nu sunt abordate, pot adânci și mai mult inegalitățile fundamentale.

”Politica de coeziune este unul dintre primele și cele mai importante domenii de politică ale Uniunii Europene, adaptându-se constant de-a lungul deceniilor la condițiile și cerințele sociale, economice și teritoriale ale epocii. Promovarea unei transformări inovatoare și inteligente și a conectivității regionale în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) este, de ceva timp, o parte indispensabilă a unei politici regionale moderne, care se concentrează pe digitalizare în beneficiul populației și pe dezvoltarea economică durabilă”, a explicat Daniel Buda.

Eurodeputatul a detaliat că ”peste este o treime din bugetul pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM), este dedicat investițiilor pentru ocuparea forței de muncă și creșterea durabilă. Prin urmare, următorul raport urmărește să prezinte o viziune a unei strategii de transformare echitabile din punct de vedere social, durabile și inteligente, care să utilizeze în mod activ digitalizarea ca motor pentru o Europă și mai bună.”

”Digitalizarea presupune un angajament democratic și public prin decizii politice și investiții la nivelul UE, la nivel național, regional și local”, a completat Buda.

Acesta a subliniat că ”granturile și instrumentele financiare din cadrul politicii de coeziune trebuie să fie disponibile pentru toți și să servească în special cetățenilor și regiunilor rămase în urmă, identificând și abordând toate nivelurile inegalităților”, în ”spiritul coeziunii.”

”Acestea trebuie să identifice lacunele în materie de conectivitate și să contribuie la extinderea benzii largi rapide pentru gospodării și IMM-uri, contribuind la extinderea economiei europene. Utilizarea transparentă și corectă a banilor publici trebuie asigurată pe tot parcursul procesului de investiții. Inovarea digitală merge mână în mână cu tranziția ecologică, aceasta din urmă depinzând fundamental de noile tehnologii pentru a reuși. Această dublă tranziție reprezintă, de asemenea, o oportunitate atât pentru zonele regionale, cât și pentru cele urbane și trebuie consolidată prin intermediul politicii de coeziune”, consideră Daniel Buda.

Parlamentul European a aprobat la mijlocul lunii iunie pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
• Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
• Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.