Comisia Europeană ne-a dat dreptate în cazul propunerilor inițiativei cetățenești europene ”Minority Safepack”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) într-un mesaj pe Facebook.

”Consider că minoritățile naționale sunt o bogăție pentru fiecare țară și că este dreptul fiecărui popor să aibă șansa de a-și conserva identitatea culturală și lingvistică, fără a încălca, însă, ordinea constituțională și legislația europeană existentă în materie de drepturi și libertăți pentru minoritățile naționale”, a explicat Tomac într-un mesaj de Facebook.

Amintim că eurodeputatul român a votat împotriva acestei inițiative, la fel ca majoritatea europarlamentarilor români, argumentând la acel moment că ”este un demers ce vizează în mod cu totul special interesul Ungariei în relația cu minoritatea maghiară din România”.

În urma acestui vot, Eugen Tomac a fost criticat. ”Nu au înțeles un aspect elementar și anume că această inițiativă cuprinde, în mod subtil, o serie de aspecte ce urmăresc crearea unor precedente extrem de periculoase, care pot pune în dificultate mai multe state ale Uniunii Europene, iar România este prima țară vizată. În activitatea publică apar situații limită în care interesul politic te pune în dificultate și îți cere să faci anumite compromisuri. Politică fără compromis nu există, dar niciodată nu voi accepta să susțin inițiative împotriva intereselor fundamentale ale țării mele”, a mai spus europarlamentarul român.

Acesta a deplâns faptul că statul român nu a comentat deloc pe marginea acestui subiect, ”deși, în mod evident, este obligația autorităților să explice de ce am atacat la tribunalul Uniunii Europene acest demers susținut de Guvernul de la Budapesta și de ce poziția Comisiei Europene trebuie salutată”.

Comisia Europeană a răspuns inițiativei cetățenești europene ”Minority Safepack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, a cincea inițiativă cetățenească susținută de peste 1 milion de cetățeni din întreaga UE.

În răspunsul său, Comisia evaluează cu atenție propunerile înaintate de organizatori, prezentând modul în care legislația UE existentă și recent adoptată sprijină diferitele aspecte ale inițiativei. Răspunsul cuprinde și alte acțiuni subsecvente.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a deplâns vineri situația în care se află cultura națională, criticând faptul că nici măcar ziua consacrată acesteia prin lege nu determină cadrul pentru discuții, dezbateri și analize cu privire la aceasta.

“Într-o țară cu un patrimoniu extraordinar, cu opere și o cultură ce merită descoperite în fiecare zi, observăm un dezinteres total al statului față de tot ce ne definește ca națiune. Ziua Culturii Naționale nu este doar despre Eminescu, care a fost un gazetar genial și un poet fără pereche. Publicistica sa pare că a deranjat urechea politică până în prezent, pentru că ,,Și de mii de ani încoace/ Lumea-i veselă și tristă/ Alte măști, aceeași piesă/ Alte guri, aceeași gamă,,. Dincolo de această realitate, trebuie să înțelegem că viitorul culturii române depinde mult de sistemul de învățământ și de atenția pe care statul o va acorda în perspectivă acestui domeniu esențial”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

“Cultura este cea care ne definește identitatea!”, a exclamat acesta, adăugând: “Dacă nu o vom respecta și nu o vom pune în valoare, nimeni altcineva nu o va face pentru noi”.

Europarlamentarul PMP a mai arătat că dincolo de resursele financiare este necesar să există și multă voință politică.

“Când au fost începute, în urmă cu 135 de ani, lucrările la Ateneul Român, țara noastră avea un PIB de 2 miliarde de dolari. Astăzi avem un PIB de peste 260 miliarde de dolari și pare că nu suntem în stare să construim niciun spital nou, cu atât mai mult să facem investiții suficiente în cultură și educație”, a deplâns el.

Eugen Tomac a precizat că domeniul culturii trebuie finanțat și susținut de stat și că alocarea de 0,1 din PIB arata clar că nu a existat voința reală în a susține ceea ce toți politicienii în mod demagogic evocă, astăzi, în mod profund nesincer.

“Profesorii, scriitorii, actorii, pictorii, regizorii, editorii, coregrafii, muzeografii, bibliotecarii și toți cei care din convingere, zi de zi, creează, protejează și promovează cultura națională merită un statut special, pentru că rolul lor este unic într-o societate clădită pe valori pe care nu avem voie să le disprețuim. Către ei se îndreaptă gândul meu astăzi. La mulți ani!”, a conchis Tomac.

15 ianuarie este ziua lui Mihai Eminescu, dar și Ziua Culturii Naționale. Anul acesta se împlinesc 171 de ani de la nașterea marelui poet. Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, în urmă cu 10 ani.

Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori români, fiind considerat poetul naţional. Începând din 2011, pe 15 ianuarie, este sărbătorită și Ziua Culturii Naţionale. În 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, iniţiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data naşterii poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – a devenit Ziua Culturii Naţionale.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) și-a manifestat miercuri convingerea că linia solidă a relației dintre Statele Unite și România nu se va schimba în anii ce vor urma cu administrația democrată a lui Joe Biden la Casa Albă.

“Pentru noi, Joe Biden este un lider al Statelor Unite care a susținut România, iar în timpul mandatului său de vicepreședinte s-a instalat scutul anti-rachetă de la Deveselu. De asemenea, în acea perioadă a fost semnat și parteneriatul strategic pentru secolul XXI dintre țările noastre. Tot pentru România, Președintele Trump a fost un lider bun, a susținut consolidarea flancului estic, relația București – Washington devenind tot mai solidă in timpul mandatului său. Am convingerea că această linie nu va fi schimbată nici în următorii ani, ceea ce este esențial pentru noi ca națiune, dacă urmărim evoluțiile din regiune”, a scris Tomac, pe Facebook.

Europarlamentarul Partidului Mișcarea Populară a afirmat că a urmărit cu multă atenție situația din Statele Unite.

“Pentru mine, ca român atașat profund de societatea americană, este un moment trist. Las la o parte simpatia față de un om sau partid politic de peste ocean, ceea ce mă interesează cel mai mult este evoluția relației România- SUA”, a spus el.

Tomac s-a referit și la evoluția jocului politic intern din Statele Unite.

“Indiferent de erorile produse de un lider sau altul, indiferent de justificările și riscurile invocate, îngrădirea libertății de exprimare este un fapt grav, care afectează în mod profund raportarea la ceea ce numim valori de nenegociat ce stau la baza democrației occidentale, precum libertatea de exprimare. Nu am fost și nu voi fi din principiu un susținător al cenzurii, indiferent din partea cui vine și ce argumente aduce. Credința că libertatea de exprimare trebuie să fie o valoare situată deasupra oricărui joc politic a făcut ca democrația să triumfe și oamenii să fugă din țările totalitare unde exact acest drept le-a fost interzis. De aceea, îmi doresc enorm ca într-o perioadă în care dezinformarea și promovarea unor teze false care crează confuzie multă în societățile democratice să fie combătute inteligent, nu prin cenzură. Atunci când oamenii nu vor mai gândi și nu se vor mai exprima liber, se va putea constata că libertatea pe care o prețuim nu mai este o valoare, ci un vis”, a conchis el.