Connect with us

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava, despre estimările Comisiei Europene privind trecerea României la economia verde: Tratate cu neseriozitate, imperativele Pactului Ecologic pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) avertizează că primele estimări ale Comisiei Europene privind peisajul socio-economic românesc în contextul implementării imperativelor Pactului Ecologic European indică presiuni majore asupra stabilității economiei dacă administrațiile centrală, locale și alți actori nu vor veni cu un răspuns unitar care să protejeze locurile de muncă, competitivitatea, precum și calitatea factorilor de mediu. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat, fost primar al Municipiului Alba Iulia, atrage atenția asupra anexei care însoțește raportul semestrial de țară al Comisiei Europene, dedicată modului în care este vizionată preliminar de către Executivul European aplicarea Mecanismului pentru o Tranziție Justă în România și principalele sale implicații.

În acest sens, Mircea Hava explică, pentru cei „care au o relație mai slabă cu terminologia instituțională”, că viitorul Pact Ecologic European va „clătina barca cu certitudini, și așa fragile, a economiei românești, pe modelul năzdrăvanului care se dă de trei ori peste cap și transformă o zonă energetică minieră în una a morilor de vânt”. Mai exact, modelul de economie bazat pe decarbonizare, precizează acesta, „tinde să aducă în față, la o primă vedere, mai multe probleme decât beneficii, iar după acest raport al comisiei, și nu doar, România trebuie să fie pregătită cu un răspuns ferm, care schimbă paradigma”. 

„Pactul ecologic trebuie să ne facă câștigători ca țară, în termeni de locuri de muncă, competitivitate, calitatea factorilor de mediu”, subliniază eurodeputatul român.

Mircea Hava oferă exemplul concret din raport legat de  numărul direct de locuri de muncă din doar două județe care sunt profund legate de exploatarea cărbunelui, Hunedoara și Gorj, care este de 18 600, adică 90% din forța de muncă în minerit pe care o mai are România. „Alți 10 000 de oameni depind indirect de această industrie”, punctează acesta.

„Pereche, pe acest drum, la braț cu locurile de muncă, stă și cel mai ridicat nivel al emisiilor de CO2: 90%. Conform Comisiei Europene, harta României mai are cel puțin patru puncte fierbinți, în Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Aici, un număr semnificativ de forță de muncă este angajat în industria care folosește sau produce intensiv energia din combustibil fosil, aici își desfășoară activitatea o bună parte din industria grea a țării (produse chimice, ciment de prelucrare a metalelor, îngrășăminte etc.). Aceste județe reprezintă aproximativ 35% din emisiile de CO2 din România, provenite din exploatare și producție. Este foarte important de precizat că emisiile de CO2 ale României reprezintă 114,811.43 mii tone față de 3,977,716.37 mii tone, la nivel UE 27 (cf. Eurostat, date 2017)”,  detaliază eurodeputatul PNL. 

Astfel, Mircea Hava este de părere că „a atinge orbita ambițioasă a reducerilor de CO2, fără studii serioase de impact și fără planuri seriose și durabile care să potențeze resurse curate și viabile economic, te poate trimite fix în epicentrul unui cutremur social care-ți va transforma tradiționalul șut mineresc într-un veritabil șut în prezentul a mii de angajați și familiile acestora”. 

Eurodeputatul mai avertizează că fără a fi pregătiți, fără a ști încotro se îndreaptă acest bazin de forță de muncă, „nu ne rămâne decât să ne conducem compatrioții la aeroporturi și în autogări, pentru a se transforma în angajați ai altor state, dispuse sau nu să-i accepte și să-i pregătească la locul de muncă”. 

„România a mai trecut prin așa zisa reconversie profesională a angajaților din fostele zone miniere sau a vechilor platforme industriale. Iar rezultatul care este? Adevăratul proces de reconversie nu s-a produs în România, ci în țările europene în care ne-am exportat forța de muncă. Am înlocuit reconversia cu migrația. Nu mai trebuie să repetăm aceste gen de experiențe nefericite, total contraproductive pentru economia națională”, subliniază Mircea Hava.

Cu toate acestea, fostul edil al Muncipiului Alba Iulia spune că există și o parte încurajatoare, respectiv faptul că Pactul Ecologic va fi susținut de Mecanismul Pentru o Tranziție Justă și de cei 3 piloni ai săi (Fondul pentru o Tranziție Justă, instrumentele financiare InvestEU și creditele Băncii Europene de Investiții), „care vine și spune că dracul nu e chiar atât de negru și că nici o țară nu rămâne în urmă fără a fi ajutată să atingă „azurul” din economia lipsită de impurități”:

„Aproape 757 de milioane de euro sunt promiși României, pentru măsuri active care să transforme lignitul în mărțișoare handmade și priceperea muncii brute în „meserii albe”, nepoluante. La acești bani adăugăm încă un minim de 1,9 miliarde euro, bani nerambursabili, pe care îi luăm de la programele specifice politicii de coeziune din bugetul pentru perioada 2021 – 2027 și îi mobilizăm în județele deja vizate de Comisia Europeană. Aceștia sunt banii pilonului 1 și vor fi cheltuiți exclusiv pentru proiecte de reconversie profesională, proiecte sociale și proiecte de ecologizare. Comisia Europeană estimează că România mai poate atrage alți 7,4 miliarde din partea Invest EU și BEI, bani pentru companii și autorități publice. Am două observații aici: suma de 757 milioane este modestă pentru viitoarele nevoi ale zonelor vizate, iar bugetul suplimentar preluat de la politica de coeziune are consistența lui și utilitatea lui, dar trebuie alocat unor investiții care generează noi locuri de muncă și competitivitate economică, altfel văduvește alte județe din România de șansa finanțării unor proiecte de impact pentru economia națională sau regională. Am mai spus-o și o repet: România nu își permite să mai risipească banii cetățenilor europeni pe proiecte inutile și fără un impact real. A doua observație privește necesitatea ca România să accelereze procesul de elaborare al Planului Teritorial pentru o Tranziție Justă, o condiționalitate strategică pentru cheltuirea fondurilor alocate prin mecanismul descris mai sus. Planul trebuie să ne spună clar ce facem, cu ce bani, din ce surse, pentru a ne atinge obiectivele de climă, dar mai ales pentru a susține inteligent și profitabil economia românească și locurile de muncă. Acest plan trebuie bazat pe studii serioase de impact, pe analize financiare, discutat de Guvern și consultat cu autoritățile locale, cu companiile direct și indirect vizate, cu sindicatele și societatea civilă”, explică în detaliu Mircea Hava. 

Eurodeputatul precizează că, prin datele pe care le prezintă, nu dorește să alarmeze, însă nu își dorește „ca România să înceapă să pună ușor lacăt cu orice preț pe acest tip de industrie, în lipsa unor studii legitime și înainte de a avea alternative clare de înlocuire sau de compensare pe termen lung”.

„Mie, cel puțin în privința eliminării utilizării gazului metan în industrie, până la găsirea altor resurse verzi și mai ieftine, mi se pare de neconceput. România are rezerve de gaz și trebuie să le folosească pentru locuitorii săi și pentru industria sa! Gazul trebuie să rămână clar o resursă de tranziție! Înainte de a trece la tăieri, închideri, trebuie să construim ceva în loc. Și trebuie să fim cinstiți cu oamenii, cu cei vizați direct! Din păcate, exemplele din trecut îmi arată că nu ținem cont de horoscop atunci când ne grăbim să ne asumăm tot felul de obiective. Am fost campioni la sigilat gropile de gunoi înainte de a avea, funcționale, depozite noi precum cel de la Galda de Jos din județul nostru, și alte zeci în țară. Acest gen de greșeli nu trebuie să le mai repetăm”, spune eurodeputatul. 

În cele din urmă, Mircea Hava mai precizează că postarea sa a fost scrisă „cu speranța că cei care pot face ceva au citit cu ochelarii potriviți si mintea odihnită”, făcând referire la guvernanți, oameni de afaceri, sindicate, primari, ei fiind „cei care pot ne pot anticipa destinul și ne pot feri de hazard, cu condiția să formuleze un răspuns ferm Comisiei Europene”.

„Cu suficiente semne de exclamație acolo unde știm ce vrem, dar și cu semne de întrebare acolo unde trebuie să fim lămuriți. Dacă nu sunt tratate cu seriozitate, imperativele Pactului Ecologic European pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune. Mă aștept ca toți cei enunțați de mine, sprijiniți de noi, de la Bruxelles, să se sincronizeze cu cât mai puține abateri, într-un demers al responsabilității investite inteligent, pe termen lung, în beneficiul românilor”, încheie eurodeputatul. 


Mircea Hava se află la primul mandat ca membru al Parlamentului European, începând din luna iulie 2019, poziție care i-a permis ocuparea fotoliului de vice-președinte al Delegației pentru Relațiile cu Canada, precum și cel de membru în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională. De asemenea, europarlamentarul român, membru al delegației PNL din grupul PPE, este membru supleant în Comisia pentru Bugete și Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile. 

Anterior poziției de eurodeputat, Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României, și consacrându-l pe acesta drept unul dintre cei mai performanți edili din România.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: ”Europa, plăpândă și neconvingătoare atunci când centrul de greutate e în mijlocul sistemelor de sănătate”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

După un val de critici asupra Uniunii Europene din partea cetățenilor ei în contextul crizei provocate de pandemie, eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) transmite un mesaj europenilor prin care subliniază că nu ”este momentul bun pentru a cădea în ispita criticilor față de orice, nici de a ne înregimenta în fronda slăbiciunilor de țară, dacă vreți, ale Europei.”

În editorialul postat pe pagina de Facebook, Mircea Hava reiterează ”imaginea limitărilor la care Europa s-a supus singură, fluturând idealuri nobile de unitate și solidaritate, din care azi, într-o astfel de criză, mulți se întreabă ce a mai rămas”.

Deputatul liberal critică închiderea ”sfidătoare” a granițelor în fața propriilor popoare.

”State ca Italia și Spania au fost retezate de pe hartă, efectiv ignorate economic și umanitar, pe fondul unui abandon colectiv, generalizat, în care fiecare țară face ce poate să scape.”

Potrivit europarlamenterarului, în această luptă cu pandemia, Uniunea Europeană a răspuns tardiv, iar angajamentul colectiv s-a lăsat așteptat.

”Disponibilitatea pentru angajament colectiv, în numele întregii Uniuni Europene, a fost întârziată, ezitantă, până la limita la care parcă cineva s-ar fi vrut implorat. Încolonați după principii și crezuri, n-a tras nimeni la timp clopotul care vestea urgia. Sensul lui ”a acționa acum și împreună” a fost transformat într-o amânare autosuficientă, mai nou, contemplând uimiți felul în care China s-a luat în serios. La începutul acestei crize, senzația a fost că Europa se abandonează colectiv pentru a se salva individual. Și, după toate astea, ce am putea aștepta de la cetățenii Europei, dacă nu mai multe argumente de a se îndoi că cineva veghează și știe ce face? Și cu ce ar greși ei dacă și-ar lua ”la revedere”, fiecare pe limba lui, de la Europa Unită?”

Punctul fragil al Europei este sistemul de sănătate.

”Europa, așa cum o știm astăzi, e o alcătuire mult prea plăpândă și neconvingătoare atunci când centrul de greutate e în mijlocul sistemelor de sănătate”, mai notează Hava.

Pandemia pune în genunchi optimismul Europei.

De asemenea, eurodeputatul Mircea Hava subliniază că Europa mai poate striga ”Evrika” doar după ce clădi de la zero sistemul de sănătate.

”Momentul în care Europa mai poate striga ”Evrika” nu va fi când cineva va anunța că pandemia și-a oprit marșul, cu sau fără vaccin. Uniunea Europeană e obligată să dezvolte anticorpii serioși, prin pregătirea medicilor, susținerea programelor de sănătate, a sistemelor de colaborare și răspuns la crize, a cercetării. Dacă vrem să ne găsim măcar în fericita situație de a ști ce să facem împreună, nu cu obloanele lăsate peste disperarea fiecăruia.”

Mircea Hava mai transmite că această criză va luat sfârșit, dar atenționează să nu uităm că ”în fața acestui virus, Covid – 19, suntem cu toții potențiale victime.”

”Vom trece și peste această criză și, printre lecțiile pe care le vom fi învățat, sper să se regăsească și asta: în fața unei pandemii, suntem cu toții egali. În fața unei amenințări care nu ține cont de limbă, de cultură, de economie, de interese locale sau regionale, și nicidecum de granițe, nu mai contează că suntem germani, francezi, italieni, bulgari sau români”, a conchis Mircea Hava în mesajul său.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Este momentul să ne scriem propriile noastre reguli. Pactul Ecologic European trebuie să aducă cea mai bună formă de avantaj pentru România

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Pactul ecologic european trebuie să aducă cea mai bună formă de avantaj pentru România, a susținut eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) miercuri seară, în cadrul dezbaterii ”Pactul Verde: Este România pregătită pentru ambițiile Uniunii Europene?”, organizată la Bruxelles de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și găzduit de Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

”E mai greu să crezi sau să speri că ceea ce gândesc specialiștii, cu privirea la Pactul Ecologic European, se poate realiza fără a da noi înșine, românii, o importanta reală acestui subiect. Pe hârtie Green Deal pare în regulă, dar în realitatea poate plasa în inoperabilitate sectoare industriale importante pentru România, cu impact social major, situații care nu pot fi reparate printr-o „rebobinare” aparentă cu fonduri puse la dispoziție de Comisia Europeană”, a scris Hava, pe Facebook, după participarea la eveniment.

 

În opinia eurodeputatului român, România trebuie să adopte Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și Planul Teritorial pentru o Tranziție Justă în care să ilustreze explicit care sunt ambițiile țării noastre și cum sunt ele corelate cu ambițiile Uniunii Europene

E momentul să ne scriem propriile noastre reguli, cu cât mai puține excepții, să ne formulăm pretențiile pentru aceste schimbări în raport cu credibilitatea noastră de a construi alternative serioase, pentru a nu mai începe să vorbim, ca altă, cu „din păcate”. Trebuie să luăm din Pactul Verde oportunități de bani și cunoaștere care să ne facă mai puternici, mai competitivi. De aceea trebuie să îl abordăm realist pe cifre, pe studii de impact, ca o oportunitate de investiții în modernizare industriei poluante, crearea de industrii noi, menținere și creare de noi locuri de muncă, un consum mai mare și mai sănătos din agricultura internă. Pactul Ecologic trebuie să aducă cea mai bună formă de avantaj pentru România. Cu tendința clară de a se regăsi în domenii vitale precum sănătate, mediu, digitalizare și progresul comunităților. Avem la dispoziție un capital care trebuie să producă bani pentru bugetul de stat, pentru România”, a mai spus Mircea Hava.

Mircea Hava se află la primul mandat ca membru al Parlamentului European, începând din luna iulie 2019, poziție care i-a permis ocuparea fotoliului de vice-președinte al Delegației pentru Relațiile cu Canada, precum și cel de membru în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională. De asemenea, europarlamentarul român, membru al delegației PNL din grupul PPE, este membru supleant în Comisia pentru Bugete și Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile. 

Anterior poziției de eurodeputat, Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României, și consacrându-l pe acesta drept unul dintre cei mai performanți edili din România.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Soluțiile eurodeputatului Mircea Hava înaintea summitului UE privind bugetul: Locuitorii orașelor și satelor Europei depind de acest buget. El poate fi suplimentat cu alte surse și venituri

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) avertizează că în calitate de membru al Parlamentului European nu va vota viitorul cadru financiar multianual, despre care spune că riscă să compromită noile ambiții ale Uniunii Europene, în forma în care a fost acesta propus de președintele Consiliului European, Charles Michel, și în care se află în prezent pe masa liderilor europeni înaintea summitului extraordinar de joi, de la Bruxelles.

Este un buget pe care, în forma actuală sau ușor îndulcită după negocierile din Consiliul European de mâine și cele care vor urma, pe care nu îl voi vota”, avertizează europarlamentarul liberal.

Într-o amplă analiză pe pagina sa de Facebook, Mircea Hava atrage atenția că bugetul propus de președintele Consiliului European, Charles Michel, reprezintă un ”progres nesemnificativ” față de propunerea fostei președinții finlandeze a Consiliului UE și avertizează că sunt state membre, între care și România, care pot pierde sume importante. Fostul primar al Municipiului Alba-Iulia propune inclusiv demitizarea narațiunii privind tăierea sau reducerea bugetului și subliniază că viitorul buget european poate fi suplimentat și cu alte surse.

”Sunt unul dintre europarlamentarii la care disponibilitatea în negocierea unui compromis există, dar nu și acceptul de a compromite nevoile României și ale altor state față de acești bani. Concret, procentul avansat e susținut de argumentul tăierilor și nu de cel al completării veniturilor, iar minusul de 230 de miliarde de euro față de propunerea Parlamentului European, îi îngrijorează pe toți cei care depind de acest buget. Ei sunt locuitorii orașelor și satelor Europei, fermierii acesteia, sunt bursierii Erasmus+, sunt cercetătorii. Sunt statele membre precum România, care pot pierde sume importante pentru proiectele de infrastructură majoră de transport, pentru spitale, școli, energie și eficiență energetică”, atenționează europarlamentarul român.

Fostul primar al Municipiului Alba-Iulia propune inclusiv demitizarea narațiunii privind tăierea sau reducerea bugetului și subliniază că viitorul buget european poate fi suplimentat și cu alte surse.

”Povestea tăierilor și a reducerilor n-a primit o atenție specială din partea mea nici pe vremea când eram primar. Tăierile devin argument când toate celelalte încercări de a aduce mai mulți bani la buget sunt epuizate. Dar, în cazul de față, slăbiciunea de a semnala minusul, fără a remedia, a devenit o modă. Miza este mare și, probabil, depășește simpla sugerare sau trecere în revistă a unor practici economice care ar putea completa veniturile”, explică Hava.

În propunerea sa, președintele Consiliului European a luat în considerare venituri suplimentare la bugetul UE, precum taxarea materialelor plastice și comercializarea certificatelor de emisii de CO2 (din schema extinsă pentru carbon).

”Ea trebuie completată și cu alte surse”, avertizează Mircea Hava, care oferă și câteva exemple precum politica de impozitare a companiilor multinaționale, introducerea unui impozit pe serviciile digitale sau managementul taxei pe valoare adăugată.

”Fără a avea pretenția unui specialist, sunt convins că ar avea un efect de stimulare a veniturilor reglarea și ajustarea onestă a intereselor între companiile multinaționale, și țările în care acestea activează”, spune europarlamentarul, invocând cifre care arată că aproape 40  din profiturile întreprinderilor multinaționale sunt transferate, în fiecare an, către paradisuri fiscale, cu pierderi clare pentru Uniunea Europeană, deoarece 35% din profiturile transferate provin din țările din UE.

”Să nu uităm că cetățenii UE sunt favorabili introducerii unui impozit pe serviciile digitale. Studiile arată că 80 % dintre cetățenii din Germania, Franța, Austria, Țările de Jos, Suedia și Danemarca susțin impozitarea serviciilor digitale și consideră că UE ar trebui să dea tonul măsurilor în acest domeniu pe plan internațional. De aceea, pachetul de reglementări privind fiscalitatea digitală, taxarea justă a giganților digitali, trebuie să devină o realitate”, precizează eurodeputatul liberal.

Mai mult. Mircea Hava abordează și problema pierderilor de bani de la bugetul UE din cauza fraudei fiscale, evaziunii fiscale, planificării fiscale agresive și spălării banilor.

”Ratele nominale ale impozitului pe profit au scăzut la nivelul UE de la o medie de 32 % în 2000 la 21,9 % în 2018. Banii din evaziunea intracomunitară sunt o pierdere majoră pentru bugetul UE. Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este serios afectată de un management financiar defectuos, falimente, fraude și evaziune la nivel european. 147 de miliarde de euro (la nivelul anului 2016) a fost gaura în bugetele statelor membre, generată de neîncasarea TVA. O mai bună colectare a acestei taxe, ar spori disponibilitatea de lichiditate pentru cofinanțarea veniturilor bugetului UE” spune europarlamentarul PNL.

Hava pledează și pentru o intensă acțiune comunitară pentru recuperarea ajutoarelor de stat acordate ilegal și combaterea celor acordate ca avantaje fiscale, precum și pentru o mai bună reglementare și o taxare echitabilă a porturilor libere, antrepozitelor vamale și altor zone economice specifice, care, în opinia sa, ar mai genera un plus de venituri.

”În concluzie, nu voi fi niciodată de acord ca șansele unor state care încă au mare nevoie de bani pe politicile de coeziune sau a celei agricole comune, sa fie restrânse până nu sunt explorate toate posibilele surse de suplimentare a banilor. A ignora realități, pentru a ne concentra exclusiv pe metode contabile, poate reprezenta un risc mai mare de creștere a decalajelor de dezvoltare. Suntem obligați să căutăm soluții pentru creșterea bugetului UE și nu să ne poticnim în tăieri. Am spus-o și recent: CFM-ul trebuie privit ca o investiție. La fiecare euro investit prin bugetele acestuia, se generează și se recuperează din Economia Pieței Unice, anual, alții 9 euro”, conchide Hava.

Propunerea lui Charles Michel privind viitorul cadrul financiar multianual se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

În schimb, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

De asemenea, vinerea trecută, președintele Parlamentului European David Sassoli a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending