Connect with us

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava, despre estimările Comisiei Europene privind trecerea României la economia verde: Tratate cu neseriozitate, imperativele Pactului Ecologic pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) avertizează că primele estimări ale Comisiei Europene privind peisajul socio-economic românesc în contextul implementării imperativelor Pactului Ecologic European indică presiuni majore asupra stabilității economiei dacă administrațiile centrală, locale și alți actori nu vor veni cu un răspuns unitar care să protejeze locurile de muncă, competitivitatea, precum și calitatea factorilor de mediu. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat, fost primar al Municipiului Alba Iulia, atrage atenția asupra anexei care însoțește raportul semestrial de țară al Comisiei Europene, dedicată modului în care este vizionată preliminar de către Executivul European aplicarea Mecanismului pentru o Tranziție Justă în România și principalele sale implicații.

În acest sens, Mircea Hava explică, pentru cei „care au o relație mai slabă cu terminologia instituțională”, că viitorul Pact Ecologic European va „clătina barca cu certitudini, și așa fragile, a economiei românești, pe modelul năzdrăvanului care se dă de trei ori peste cap și transformă o zonă energetică minieră în una a morilor de vânt”. Mai exact, modelul de economie bazat pe decarbonizare, precizează acesta, „tinde să aducă în față, la o primă vedere, mai multe probleme decât beneficii, iar după acest raport al comisiei, și nu doar, România trebuie să fie pregătită cu un răspuns ferm, care schimbă paradigma”. 

„Pactul ecologic trebuie să ne facă câștigători ca țară, în termeni de locuri de muncă, competitivitate, calitatea factorilor de mediu”, subliniază eurodeputatul român.

Mircea Hava oferă exemplul concret din raport legat de  numărul direct de locuri de muncă din doar două județe care sunt profund legate de exploatarea cărbunelui, Hunedoara și Gorj, care este de 18 600, adică 90% din forța de muncă în minerit pe care o mai are România. „Alți 10 000 de oameni depind indirect de această industrie”, punctează acesta.

„Pereche, pe acest drum, la braț cu locurile de muncă, stă și cel mai ridicat nivel al emisiilor de CO2: 90%. Conform Comisiei Europene, harta României mai are cel puțin patru puncte fierbinți, în Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Aici, un număr semnificativ de forță de muncă este angajat în industria care folosește sau produce intensiv energia din combustibil fosil, aici își desfășoară activitatea o bună parte din industria grea a țării (produse chimice, ciment de prelucrare a metalelor, îngrășăminte etc.). Aceste județe reprezintă aproximativ 35% din emisiile de CO2 din România, provenite din exploatare și producție. Este foarte important de precizat că emisiile de CO2 ale României reprezintă 114,811.43 mii tone față de 3,977,716.37 mii tone, la nivel UE 27 (cf. Eurostat, date 2017)”,  detaliază eurodeputatul PNL. 

Astfel, Mircea Hava este de părere că „a atinge orbita ambițioasă a reducerilor de CO2, fără studii serioase de impact și fără planuri seriose și durabile care să potențeze resurse curate și viabile economic, te poate trimite fix în epicentrul unui cutremur social care-ți va transforma tradiționalul șut mineresc într-un veritabil șut în prezentul a mii de angajați și familiile acestora”. 

Eurodeputatul mai avertizează că fără a fi pregătiți, fără a ști încotro se îndreaptă acest bazin de forță de muncă, „nu ne rămâne decât să ne conducem compatrioții la aeroporturi și în autogări, pentru a se transforma în angajați ai altor state, dispuse sau nu să-i accepte și să-i pregătească la locul de muncă”. 

„România a mai trecut prin așa zisa reconversie profesională a angajaților din fostele zone miniere sau a vechilor platforme industriale. Iar rezultatul care este? Adevăratul proces de reconversie nu s-a produs în România, ci în țările europene în care ne-am exportat forța de muncă. Am înlocuit reconversia cu migrația. Nu mai trebuie să repetăm aceste gen de experiențe nefericite, total contraproductive pentru economia națională”, subliniază Mircea Hava.

Cu toate acestea, fostul edil al Muncipiului Alba Iulia spune că există și o parte încurajatoare, respectiv faptul că Pactul Ecologic va fi susținut de Mecanismul Pentru o Tranziție Justă și de cei 3 piloni ai săi (Fondul pentru o Tranziție Justă, instrumentele financiare InvestEU și creditele Băncii Europene de Investiții), „care vine și spune că dracul nu e chiar atât de negru și că nici o țară nu rămâne în urmă fără a fi ajutată să atingă „azurul” din economia lipsită de impurități”:

„Aproape 757 de milioane de euro sunt promiși României, pentru măsuri active care să transforme lignitul în mărțișoare handmade și priceperea muncii brute în „meserii albe”, nepoluante. La acești bani adăugăm încă un minim de 1,9 miliarde euro, bani nerambursabili, pe care îi luăm de la programele specifice politicii de coeziune din bugetul pentru perioada 2021 – 2027 și îi mobilizăm în județele deja vizate de Comisia Europeană. Aceștia sunt banii pilonului 1 și vor fi cheltuiți exclusiv pentru proiecte de reconversie profesională, proiecte sociale și proiecte de ecologizare. Comisia Europeană estimează că România mai poate atrage alți 7,4 miliarde din partea Invest EU și BEI, bani pentru companii și autorități publice. Am două observații aici: suma de 757 milioane este modestă pentru viitoarele nevoi ale zonelor vizate, iar bugetul suplimentar preluat de la politica de coeziune are consistența lui și utilitatea lui, dar trebuie alocat unor investiții care generează noi locuri de muncă și competitivitate economică, altfel văduvește alte județe din România de șansa finanțării unor proiecte de impact pentru economia națională sau regională. Am mai spus-o și o repet: România nu își permite să mai risipească banii cetățenilor europeni pe proiecte inutile și fără un impact real. A doua observație privește necesitatea ca România să accelereze procesul de elaborare al Planului Teritorial pentru o Tranziție Justă, o condiționalitate strategică pentru cheltuirea fondurilor alocate prin mecanismul descris mai sus. Planul trebuie să ne spună clar ce facem, cu ce bani, din ce surse, pentru a ne atinge obiectivele de climă, dar mai ales pentru a susține inteligent și profitabil economia românească și locurile de muncă. Acest plan trebuie bazat pe studii serioase de impact, pe analize financiare, discutat de Guvern și consultat cu autoritățile locale, cu companiile direct și indirect vizate, cu sindicatele și societatea civilă”, explică în detaliu Mircea Hava. 

Eurodeputatul precizează că, prin datele pe care le prezintă, nu dorește să alarmeze, însă nu își dorește „ca România să înceapă să pună ușor lacăt cu orice preț pe acest tip de industrie, în lipsa unor studii legitime și înainte de a avea alternative clare de înlocuire sau de compensare pe termen lung”.

„Mie, cel puțin în privința eliminării utilizării gazului metan în industrie, până la găsirea altor resurse verzi și mai ieftine, mi se pare de neconceput. România are rezerve de gaz și trebuie să le folosească pentru locuitorii săi și pentru industria sa! Gazul trebuie să rămână clar o resursă de tranziție! Înainte de a trece la tăieri, închideri, trebuie să construim ceva în loc. Și trebuie să fim cinstiți cu oamenii, cu cei vizați direct! Din păcate, exemplele din trecut îmi arată că nu ținem cont de horoscop atunci când ne grăbim să ne asumăm tot felul de obiective. Am fost campioni la sigilat gropile de gunoi înainte de a avea, funcționale, depozite noi precum cel de la Galda de Jos din județul nostru, și alte zeci în țară. Acest gen de greșeli nu trebuie să le mai repetăm”, spune eurodeputatul. 

În cele din urmă, Mircea Hava mai precizează că postarea sa a fost scrisă „cu speranța că cei care pot face ceva au citit cu ochelarii potriviți si mintea odihnită”, făcând referire la guvernanți, oameni de afaceri, sindicate, primari, ei fiind „cei care pot ne pot anticipa destinul și ne pot feri de hazard, cu condiția să formuleze un răspuns ferm Comisiei Europene”.

„Cu suficiente semne de exclamație acolo unde știm ce vrem, dar și cu semne de întrebare acolo unde trebuie să fim lămuriți. Dacă nu sunt tratate cu seriozitate, imperativele Pactului Ecologic European pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune. Mă aștept ca toți cei enunțați de mine, sprijiniți de noi, de la Bruxelles, să se sincronizeze cu cât mai puține abateri, într-un demers al responsabilității investite inteligent, pe termen lung, în beneficiul românilor”, încheie eurodeputatul. 


Mircea Hava se află la primul mandat ca membru al Parlamentului European, începând din luna iulie 2019, poziție care i-a permis ocuparea fotoliului de vice-președinte al Delegației pentru Relațiile cu Canada, precum și cel de membru în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională. De asemenea, europarlamentarul român, membru al delegației PNL din grupul PPE, este membru supleant în Comisia pentru Bugete și Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile. 

Anterior poziției de eurodeputat, Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României, și consacrându-l pe acesta drept unul dintre cei mai performanți edili din România.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Mircea Hava

Avertismentul eurodeputatului Mircea Hava: Dacă nu întărim politica de coeziune în Europa, vom ajunge să o trăim pe cea de coroziune

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), prezent la sesiunea plenară a Parlamentului European, a luat cuvântul în plen și a avertizat că ”dacă nu întărim politica de coeziune în Europa, vom ajunge să o trăim pe cea de coroziune.”

Potrivit europarlamentarului român, coeziunea Europei poate fi consolidată doar printr-o politică importantă de investiții.

De asemenea, Mircea Hava a subliniat  că Executivul European trebuie să asigure absorbția celor 37 de miliarde de euro destinate coeziunii în primăvară: ”Statele membre așteaptă din partea Comisiei Europene măsuri tranzitorii explicite care să asigure absorbția celor 37 de miliarde de euro fonduri structurale și de investiții mobilizate în primăvara.”

În discursul său, Mircea Hava a subliniat că este necesar ca bugetul Uniunii Europene să fie aprobat cât mai repede: ”Europa are nevoie de un buget, ACUM! De cei 1.8 trilioane de euro atât de discutați. Cetățenii și companiile Europei au nevoie acută de banii bugetului multianual. Au nevoie de banii Pachetului de redresare corelat convergent cu bugetul.”

Reaminitm că Parlamentul European s-a reunit  de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava, despre cei care se opun aderării României la spațiul Schengen: ”E timpul să fie somați”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) semnalează într-un mesaj postat pe pagina de Facebook că este timpul ca cei care se opun aderării României la spațiul Schengen ”să fie somați”. 

”E timpul ca toți cei care nu acceptă că țări ca România, Bulgaria sau Croația trebuie să facă parte din spațiul Schengen să fie somați. Cum? Cel mai probabil prin integrarea forței de muncă în economiile naționale, în folosul mediului de afaceri autohton. Tocmai de asta programele finanțate cu fonduri europene în România trebuie să sprijine cu sume pe măsură repatrierea și adopția în piața muncii a celor plecați. Implicit, angajatorii”, a transmis europarlamentarul român. 

Această declarație survine după ce ieri, 17 iunie, în Parlamentul European s-a dezbătut situația redeschiderii frontierelor interne în Europa, după introducerea controalelor la frontierele interne pentru a limita pandemia de COVID-19.

Mircea Hava subliniază că încă din 2011, de când România îndeplinește tehnic condițiile de aderare la spațiul Schengen, avem parte de lipsa de unanimitate din Consiliul de Justiție si Afaceri Interne și explică și motivul: ”De câțiva ani buni, Olandei îi plac adjectivele ofensatoare, de stat care îngrădește libertăți, fără să bifeze faptul că țări ca Polonia și Ungaria au avut dovezi ample în acest sens.”

Eurodeputatul liberl critică atitudinea autorităților neerlandeze: ”Acuzații folosite în exces și într-o manieră care să te facă să crezi că e nepoliticos sa nu fii de acord cu părerea lor. Probabil, primul strat de ipocrizie îl reprezintă chiar tratamentul discriminatoriu aplicat sezonierilor”.

În mesajul său, Mircea Hava a făcut referire și la un alt subiect important aflat pe agenda acestei sesiuni plenare, respectarea drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri.

Garantarea protecției acestora este soluția necesară în viziunea deputatului european: ”Ei sunt cei care au nevoie de un sigur lucru: protecție GA-RAN-TA-TĂ. Ei sunt cei care, tăcuți, umplu mesele bogaților europeni fără ca aceștia măcar să știe că în farfurie e parte din munca lor.”

Spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României. Dintre statele care nu sunt membre ale UE, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein au aderat la spațiul Schengen. Europa a sărbătorit duminică cea de a 35-a aniversare a acordului semnat la 14 iunie 1985 la Schengen (Luxemburg) în vederea eliminării controalelor la frontierele interne.

Mircea Hava militează pentru purtarea unei negocieri dure cu statele care se opun aderării României la Zona Schengen.

”Ca martor al acțiunilor și afacerilor europene dar, mai ales, ca unul căruia atunci când arată o problemă nu-i convine să nu fie rezolvată, îmi anunț colegii că e timpul să uităm de frisonul discursurilor în văzduh. Suntem datori să obosim bătând la uși, măcar jumătate din cât obosesc ai noștri, cu timp rămas doar pentru a se ruga duminica. Iar Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că nu e un moft de prim-plan al României”, a mai menționat acesta.

Problema muncitorilor sezonieri a fost dezbătută în plenul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Proiectul de rezoluție, aprobat de Conferința Președinților la propunerea președintelui grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, și pregătit de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS), urmează să devină poziția oficială a Parlamentului European asupra unui subiect care afectează și viața a mii de cetățeni români care au plecat recent la muncă în domeniul alimentar din țările occidentale, îndeosebi Germania, asigurând o forță de muncă vitală pentru securitatea alimentară în toată Europa.

În cadrul rezoluției menționate, Parlamentul European va solicita Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene să pună în aplicare măsuri care să protejeze viața și sănătatea lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri, precum și înlăturarea măsurilor restrictive și discriminatorii la adresa acestor lucrători și care încă nu au fost ridicate de anumite țări membre în contextul pandemiei . Eurodeputații vor lansa, totodată, și un apel către Comisia Europeană și statele membre să depună eforturi pentru combaterea imaginii negative pe care lucrătorii sezonieri și transfrontalieri o pot întâmpina în țările unde merg să muncească.

Continue Reading

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava susține obiectivele esențiale ale UE legate de inteligența artificială în era digitală

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Mircea Hava, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, revenit la sediul Legislativului din Burxelles, a transmis îmtr-un mesaj pe pagina oficială de Facebook că susținele obiectivele esențiale ale UE legate de inteligența artificială în era digitală.

”Pentru un om trăit într-un veac analogic, consider că e momentul revanșei față de tot ce înseamnă digital și inteligență artificială. E motivul pentru care particip și votez în cadrul unei Comisii care să evidențieze valorile și obiectivele esențiale ale UE legate de inteligența artificială în era digitală. E o stare de transformare a tuturor societăților, cu industrii și piețe economice care au nevoie de reglementări exacte, o anumită viziune de ”utilizare” care să garanteze oamenilor drepturi fundamentale, dincolo de beneficiile evidente și de faptul că nu mai putem vira în altă direcție, ocolind aceste provocări.”

Parlamentul European se reunește în această săptămână, de miercuri până vineri, într-o nouă sesiune plenară, la Bruxelles, eurodeputații urmând să dezbată cu Comisia Europeană și cu Consiliul privind viitorul buget de 1.850 de miliarde de euro al Uniunii Europene, destinat redresării economice post-COVID-19, discuțiile urmând să aibă loc înaintea Consiliului European din 19 iunie. De asemenea, eurodeputații vor dezbate viitorul relațiilor UE cu Marea Britanie, acțiunile de dezinformare care țintesc Uniunea Europeană și vor cere Comisiei Europene și Consiliului să lanseze până în toamnă Conferința privind Viitorul Europei. Nu în ultimul rând, eurodeputații vor vota o rezoluție privind protejarea lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri în contextul pandemiei de COVID-19.

Citiți și: Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Eurodeputații vor dezbate viitorul buget UE, relațiile UE-Regatul Unit și vor solicita restabilirea libertății de circulație și protejarea lucrătorilor

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending