Connect with us

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava i-a transmis premierului Ludovic Orban o serie de propuneri pentru absorbția rapidă de fonduri europene în scopul ieșirii din „exilul economic” generat de criza Covid-19

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) i-a transmis premierului Ludovic Orban o serie de propuneri pentru absorbția rapidă de fonduri europene în scopul ieșirii din „exilul economic” generat de criza Covid-19, potrivit declarațiilor făcute pe pagina sa de Facebook

„E foarte clar că avem de-a face cu o Europă scuturată puternic de o criza economică majoră, iar Romania e și ea parte din acest tablou apocaliptic. Vocile specialiștilor îndeamnă și dirijează liderii Europei, sub presiunea crizei, să schimbe paradigma unui sistem de acordare a banilor europeni bazat pe reguli rigide, în unul mai simplu, gândit să susțină beneficiarii și să permită pornirea de investiții care să aducă venituri la bugetele statelor membre. Din fericire, ideea relansării economiei europene a fost privită ca un întreg și fără rezerve, iar ultimul vot din plenara Parlamentului European a înlăturat multe bariere, a scos dintre paranteze multe lucruri care nemulțumeau, lăsând loc de calcule simple și eficiență în folosirea banilor europeni. Totuși, încă e mult de făcut, iar o bună parte din ceea ce trebuie făcut este de datoria statelor membre UE”, susține eurodeputatul român. 

Mircea Hava precizează că „fondurile europene sunt o soluție la îndemână pentru a ieși din exilul economic în care ne-a trimis aceasta pandemie”, iar acest fapt este evidențiat de recent adoptatele modificări de regulamente și măsuri de flexibilizare ale regulilor de cheltuire și transfer de fonduri europene între programe sau regiuni, respectiv a regulilor de ajutor de stat, coroborate cu nevoia de lichiditate financiară imediată injectată în economia națională și comunitățile locale ale României.

Astfel, Mircea Hava a supus atenției primului ministru, detaliat, câteva propuneri imediate care pot fi susținute din disponibilul de fonduri europene nelansate, economii la licitații, corecții financiare, transferuri între programele operaționale, economiile la licitații publice derulate/în derulare pe proiecte, corecțiile financiare aferente, dar și de bugetul de stat, împrumuturi, emisiuni de obligațiuni. Acesta a precizat că măsurile sunt complementare celor deja adoptate sau aflate în analiză sau consultare și se bazează să pe anunțul premierului Ludovic Orban în conferința de presă, de ieri, a posibilității relansării axelor 2.1 și 2.2 din P.O.R, în regiunile unde nu s-a întâmplat acest lucru. 

Eurodeputatul consideră că „Guvernul României este în situația specială de a garanta, prin munca celor din Ministerul Fondurilor Europene și a tuturor ministerelor și instituțiilor subordonate/Organismelor intermediare, împreună cu beneficiarii, eficiență și responsabilitate” în gestionarea consecințelor socio-economice ale pandemiei dacă aplică „strategia cea mai bună, în cel mai scurt timp posibil”.

Mai jos sunt prezentate succint o parte a propunerilor înaintate șefului Guvernului:

• Relansarea apelului pentru Microîntreprinderi din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.1);
• Extinderea la nivelul majorității regiunilor, inclusiv a regiunilor Nord-Vest și Centru a apelului lansat pentru IMM-uri din Programul Operațional Regional 2014-2020 (Prioritatea de investiții 2.2);
• Reconsiderarea lansării celor 12 apeluri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pregătite, dar care au fost amânate pentru anul în curs, și transferul banilor spre apeluri noi cu fonduri ce răspund nevoilor imediate ale fermierilor și companiilor care activează în sectorul agricol și mediul rural;
• Lansarea urgentă a unui apel necompetitiv dedicat Ministerului Educației și Cercetării, finanțat din Programul Operațional Competitivitate (altă sursă), care să finanțeze accesul tuturor școlilor din România la o platforma educațională unică (inclusiv catalog digital), care să permită desfășurarea cursurilor online pentru fiecare din componentele sistemului de învățământ non-universitar;
• Completarea activităților și cheltuielilor eligibile din cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate și alocarea de bani pentru achiziția de echipament informatic (ex. laptop) și acces la internet pentru elevii și studenții care provin din familii dezavantajate;
• Finanțarea operaționalizării unei platforme unice de plăți online (națională) printr-un parteneriat al Ministerului de Finanțe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, administrația publică locală și alte instituții interesate, care să întregească unitar, funcțional și coerent tot sistemul de obligații financiare pe care persoanele juridice și fizice le au în relația cu statul român și autoritățile locale (surse posibile de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă / Programul Operațional Competitivitate);
• Regândirea condițiilor de eligibilitate din apelul aflat în consultare publică în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare – Axa Prioritară 9. Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 și direcționarea fondurilor pentru achiziții de strictă urgență și utilitate pentru spitalele care tratează și sunt suport COVID-19, pentru a asigura un necesar național acoperitor de perspectivă imediată și în caz de revenire a pandemiei.
• Partajarea responsabilității plafonate, în funcție de tipologia procedurilor de achiziții publice și a valorii contractelor/facturilor, între AM-uri și OI – uri în procesarea și validarea pentru plată a cererilor de prefinanțare/plată și rambursare; Cred că, personalul din AM și OI trebuie, deopotrivă cu cel angajat/pus la dispoziție de către beneficiari, să proceseze la maxim de intensitate obligațiile de plată care pot conduce la atragerea cât mai rapidă a fondurilor europene, mai ales a celor angajate pentru anii 2020 și 2021, în noile condiții de flexibilitate permise de CE;
• Urgentarea, prin impunerea de termene limită și constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziții publice prevăzute în planurile de achiziții, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituțiile publice și companiile cu capital public; sunt foarte multe instituții publice beneficiare de fonduri europene care au tendință temporizării lansărilor/relansărilor de proceduri de achiziții. Aceste situații genereză amânări ale atragerii de fonduri, finalizări târzii ale proiectelor, rulaj scăzut al banilor în economie, deprecieri și modificări de prețuri în operare, blocaje în operarea unor servicii publice.
• Reducerea timpului real de procesare al cererilor de prefinanțare/plată și rambursare de către AM-uri; Deși contractele de finanțare prevăd termene de 20 de zile lucrătoare, practica procesării demonstrează diferențe mari. De pildă, pe POR, beneficiarii așteaptă onorarea unei cereri de plată/rambursare mai bine de 60 de zile, chiar mai mult. Și asta deoarece contractele de finanțare nu instituie penalități pentru AM/OI responsabile, în situația în care, nemotivat, se amână efectuarea plăților către beneficiari. Instituția răspunderii în contractele de finanțare nerambursabilă trebuie să privească deopotrivă și AM/OI-uri, nu doar beneficiarii;
• Programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora. Asigurarea măsurilor adecvate de protecție pentru personalul AM/OI și beneficiar, alte categorii de personal implicat în validarea operațiunilor incluse în cererile de rambursare finale;
• Posibilitatea măririi pedepselor instituite prin Codul Penal și Codul de Procedură Penală pentru fraudarea fondurilor europene, mai ales în contextul folosirii pandemiei de COVID-19. În acest context, o eventuală temporizare a măsurilor legitime de investigare și sancționare, probate de evidențe documentare și faptice, a neregulilor, și mai ales a fraudelor cu fonduri europene, reprezintă un semnal total neadecvat și pe măsura așteptărilor Comisiei Europene, Curții de Conturi Europene, altor organisme europene și naționale abilitate și, mai ales, a cetățenilor contribuabili la bugetul Uniunii Europene. Măsurile trebuie să continue cu utilizarea resurselor umane, financiare și logistice disponibile, cu respectarea măsurilor de protecție adecvată.

În acest context, Mircea Hava menționează susținerea sa fermă pentru „continuarea și nicidecum amânarea termenelor de evaluare aferente cererilor de finanțare pentru derularea etapelor de verificare administrativă și a eligibilității, etapelor de evaluare tehnică și financiară, precum și a etapelor de contractare”. Politicianul PNL este de părere că „cu cât contractăm mai repede, cu atât cresc șansele de absorbție a fondurilor nerambursabile în țară”. Totuși,  „dacă situații grave impun o temporizare, se poate dispune distinct, de la caz la caz, de către AM/OI, măsuri de amânare/reprogramare”, a adăugat acesta. 

De asemenea, eurodeputatul subliniază că „absorbția fondurilor europene trebuie să fie o prioritate națională reală, nu doar slogan”, iar România trebuie să-și mobilizeze toată capacitatea administrativă pentru a deveni un model de absorbție a banilor europeni:

„În anii anteriori, am fost obișnuiți să privim la exemplele de țări oferite ca model de accesare și absorbție de fonduri, de pildă Polonia. Această criză, trebuie să ne determine să devenim ca țară un model de cheltuire a banilor la nivelul Uniunii Europene. Sunt convins că România are nevoie de o mobilizare sistematică, coordonată și monitorizată zi de zi pe toate programele operaționale, atât a activității AM/OI, cât și a beneficiarilor.”

Pentru ca acest lucru să se realizeze, spune eurodeputatul,  sunt necesare „decizii de modificare a termenelor din contractele de finanțare și instrucțiunile de implementare pentru realizarea achizițiilor publice, pentru verificarea lor, pentru onorarea cererilor de prefinanțare/ plată/ rambursare, introducerea unui număr de maxim două clarificări pentru lămurirea unor dosare care să nu mai permită plimbarea luni în șir a dosarelor de implementare proiecte, între ministere/OI și beneficiari”.

Mircea Hava îndeamnă la acțiune imediată pentru ca pe viitor să ne putem inspira din propriile bune practici în absorbția de fonduri europene și, totodată, să servim drept model și pentru alte state europene:

„Este necesar să ne asumăm responsabilitatea transformării țării noastre în campioana absorbției de fonduri europene pentru perioada de programare curentă, a noilor fonduri alocate de către Uniunea Europeană pentru combaterea COVID-19 și a pregătirii la timp și temeinic pentru fondurile din viitorul Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Eu m-am săturat să privesc sau să mi se servească modele din alte țări. E un moment în care putem să devenim noi un model! Așa cum, în acest domeniu, au fost instituția și orașul pe care le-am condus!”, scrie Mircea Hava. 

Deopotrivă, mai scrie eurodeputatul, „trebuie să înțelegem cu toții că e obligatoriu să aducem în țară cât mai repede și integral banii alocați României de Uniunea Europeană. Trebuie să înțelegem că acești bani sunt una din cele mai importante și la îndemână resurse pe care le avem pentru economia națională și comunitățile locale”.

Pe scurt, „guvernul trebuie să reacționeze clar și deslușit în fața acestor relaxări, cu intenția imediată de a începe resuscitarea economiei prin pornirea investițiilor cu fonduri europene. E obligatoriu să înțelegem aceste avantaje dar, mai ales, să dovedim că suntem capabili să folosim ceea ce ni se oferă. Pentru că, prea mulți ani, România a avut obiceiul să ceară și să nu folosească, devenind în acest fel lipsită de credibilitate”, mai subliniază Mircea Hava.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Mircea Hava

Avertismentul eurodeputatului Mircea Hava: Dacă nu întărim politica de coeziune în Europa, vom ajunge să o trăim pe cea de coroziune

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE), prezent la sesiunea plenară a Parlamentului European, a luat cuvântul în plen și a avertizat că ”dacă nu întărim politica de coeziune în Europa, vom ajunge să o trăim pe cea de coroziune.”

Potrivit europarlamentarului român, coeziunea Europei poate fi consolidată doar printr-o politică importantă de investiții.

De asemenea, Mircea Hava a subliniat  că Executivul European trebuie să asigure absorbția celor 37 de miliarde de euro destinate coeziunii în primăvară: ”Statele membre așteaptă din partea Comisiei Europene măsuri tranzitorii explicite care să asigure absorbția celor 37 de miliarde de euro fonduri structurale și de investiții mobilizate în primăvara.”

În discursul său, Mircea Hava a subliniat că este necesar ca bugetul Uniunii Europene să fie aprobat cât mai repede: ”Europa are nevoie de un buget, ACUM! De cei 1.8 trilioane de euro atât de discutați. Cetățenii și companiile Europei au nevoie acută de banii bugetului multianual. Au nevoie de banii Pachetului de redresare corelat convergent cu bugetul.”

Reaminitm că Parlamentul European s-a reunit  de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava, despre cei care se opun aderării României la spațiul Schengen: ”E timpul să fie somați”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) semnalează într-un mesaj postat pe pagina de Facebook că este timpul ca cei care se opun aderării României la spațiul Schengen ”să fie somați”. 

”E timpul ca toți cei care nu acceptă că țări ca România, Bulgaria sau Croația trebuie să facă parte din spațiul Schengen să fie somați. Cum? Cel mai probabil prin integrarea forței de muncă în economiile naționale, în folosul mediului de afaceri autohton. Tocmai de asta programele finanțate cu fonduri europene în România trebuie să sprijine cu sume pe măsură repatrierea și adopția în piața muncii a celor plecați. Implicit, angajatorii”, a transmis europarlamentarul român. 

Această declarație survine după ce ieri, 17 iunie, în Parlamentul European s-a dezbătut situația redeschiderii frontierelor interne în Europa, după introducerea controalelor la frontierele interne pentru a limita pandemia de COVID-19.

Mircea Hava subliniază că încă din 2011, de când România îndeplinește tehnic condițiile de aderare la spațiul Schengen, avem parte de lipsa de unanimitate din Consiliul de Justiție si Afaceri Interne și explică și motivul: ”De câțiva ani buni, Olandei îi plac adjectivele ofensatoare, de stat care îngrădește libertăți, fără să bifeze faptul că țări ca Polonia și Ungaria au avut dovezi ample în acest sens.”

Eurodeputatul liberl critică atitudinea autorităților neerlandeze: ”Acuzații folosite în exces și într-o manieră care să te facă să crezi că e nepoliticos sa nu fii de acord cu părerea lor. Probabil, primul strat de ipocrizie îl reprezintă chiar tratamentul discriminatoriu aplicat sezonierilor”.

În mesajul său, Mircea Hava a făcut referire și la un alt subiect important aflat pe agenda acestei sesiuni plenare, respectarea drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri.

Garantarea protecției acestora este soluția necesară în viziunea deputatului european: ”Ei sunt cei care au nevoie de un sigur lucru: protecție GA-RAN-TA-TĂ. Ei sunt cei care, tăcuți, umplu mesele bogaților europeni fără ca aceștia măcar să știe că în farfurie e parte din munca lor.”

Spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României. Dintre statele care nu sunt membre ale UE, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein au aderat la spațiul Schengen. Europa a sărbătorit duminică cea de a 35-a aniversare a acordului semnat la 14 iunie 1985 la Schengen (Luxemburg) în vederea eliminării controalelor la frontierele interne.

Mircea Hava militează pentru purtarea unei negocieri dure cu statele care se opun aderării României la Zona Schengen.

”Ca martor al acțiunilor și afacerilor europene dar, mai ales, ca unul căruia atunci când arată o problemă nu-i convine să nu fie rezolvată, îmi anunț colegii că e timpul să uităm de frisonul discursurilor în văzduh. Suntem datori să obosim bătând la uși, măcar jumătate din cât obosesc ai noștri, cu timp rămas doar pentru a se ruga duminica. Iar Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că nu e un moft de prim-plan al României”, a mai menționat acesta.

Problema muncitorilor sezonieri a fost dezbătută în plenul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Proiectul de rezoluție, aprobat de Conferința Președinților la propunerea președintelui grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, și pregătit de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS), urmează să devină poziția oficială a Parlamentului European asupra unui subiect care afectează și viața a mii de cetățeni români care au plecat recent la muncă în domeniul alimentar din țările occidentale, îndeosebi Germania, asigurând o forță de muncă vitală pentru securitatea alimentară în toată Europa.

În cadrul rezoluției menționate, Parlamentul European va solicita Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene să pună în aplicare măsuri care să protejeze viața și sănătatea lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri, precum și înlăturarea măsurilor restrictive și discriminatorii la adresa acestor lucrători și care încă nu au fost ridicate de anumite țări membre în contextul pandemiei . Eurodeputații vor lansa, totodată, și un apel către Comisia Europeană și statele membre să depună eforturi pentru combaterea imaginii negative pe care lucrătorii sezonieri și transfrontalieri o pot întâmpina în țările unde merg să muncească.

Continue Reading

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava susține obiectivele esențiale ale UE legate de inteligența artificială în era digitală

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Mircea Hava, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, revenit la sediul Legislativului din Burxelles, a transmis îmtr-un mesaj pe pagina oficială de Facebook că susținele obiectivele esențiale ale UE legate de inteligența artificială în era digitală.

”Pentru un om trăit într-un veac analogic, consider că e momentul revanșei față de tot ce înseamnă digital și inteligență artificială. E motivul pentru care particip și votez în cadrul unei Comisii care să evidențieze valorile și obiectivele esențiale ale UE legate de inteligența artificială în era digitală. E o stare de transformare a tuturor societăților, cu industrii și piețe economice care au nevoie de reglementări exacte, o anumită viziune de ”utilizare” care să garanteze oamenilor drepturi fundamentale, dincolo de beneficiile evidente și de faptul că nu mai putem vira în altă direcție, ocolind aceste provocări.”

Parlamentul European se reunește în această săptămână, de miercuri până vineri, într-o nouă sesiune plenară, la Bruxelles, eurodeputații urmând să dezbată cu Comisia Europeană și cu Consiliul privind viitorul buget de 1.850 de miliarde de euro al Uniunii Europene, destinat redresării economice post-COVID-19, discuțiile urmând să aibă loc înaintea Consiliului European din 19 iunie. De asemenea, eurodeputații vor dezbate viitorul relațiilor UE cu Marea Britanie, acțiunile de dezinformare care țintesc Uniunea Europeană și vor cere Comisiei Europene și Consiliului să lanseze până în toamnă Conferința privind Viitorul Europei. Nu în ultimul rând, eurodeputații vor vota o rezoluție privind protejarea lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri în contextul pandemiei de COVID-19.

Citiți și: Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Eurodeputații vor dezbate viitorul buget UE, relațiile UE-Regatul Unit și vor solicita restabilirea libertății de circulație și protejarea lucrătorilor

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending