Avem nevoie, cât mai repede cu putință, de o politică fiscală coerentă, o simplificare a legislației și de o colectare eficientă a banilor care trebuie să meargă în visteria statului, a atras atenția eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE).

Avertismentul acestuia vine în contextul în care Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută un raport privind colectarea de TVA din care reiese că România a înregistrat în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %).

”Trebuie spus că TVA reprezintă și o resursă de bază pentru obligațiile de plată ale guvernului, astfel că se impune îmbunătățirea colectării acestor bani cu care, în mare măsură, se pot finanța investiții promise și asumate. Așa se asigură contribuția României la bugetul Uniunii Europene sau partea de cofinanțare din sectoare de investiții finanțate cu bani europeni. Indiscutabil, un procent scăzut de colectare a TVA poate duce în derivă sau amâna, chiar pierde, multe dintre proiectele de dezvoltare la nivelul administrațiilor publice locale sau județene. Vestitele cote defalcate din TVA, sau impozit, sunt, practic, banii cu care lucrează primăriile. O slabă colectare se resimte la toate capitolele de investiții, iar sensul dezvoltării se schimbă spre bătut pasul pe loc. Chiar dacă situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, e greu de sperat că într-o perioadă scurtă vom putea implementa măsuri care să reducă cu adevărat acest deficit”, și-a arătat scepticismul eurodeputatul.

Pentru a creștere gradul de colectare a TVA, Mircea Hava a propus întărirea mecanismului de prevenire a fraudelor prin sisteme informatice interconectate.

Citiți și:

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

Acesta a atras atenția, de asemnea, că ar fi o greșeală declanșarea unei vânători împotriva companiilor, inclusiv împotriva bunilor platnici, sau creșterea TVA-ului.

”Problema care se pune este cum acționăm. În opinia mea, cea mai mare greșeală ar fi aceea de a porni o prigoană asupra companiilor, inclusiv a bunilor platnici sau să creștem această taxă. Deși este clar că, azi, baza de impozitare și aplicare este mică – un exemplu ar fi decontarea multor cheltuieli iar prin asta reducerea TVA de plată, ar fi imposibil ca acest fenomen să fie corectat doar de inspectorii fiscali. Sunt prea puțini iar soluția nu este să se angajeze mai mulți. O abordare o reprezintă întărirea mecanismului de prevenire a fraudelor prin sisteme informatice interconectate. Pornind de la introducerea facturilor și până la butonul de alarmă ce s-ar aprinde în cazul unor tentative evidente de fraudă. Conectarea caselor de marcat, centralizat, la ANAF, e un prim exemplu. Să nu uităm că în economii dezvoltate, ca cea a Germaniei de exemplu, marii contribuabili au atașat un inspector fiscal care poate monitoriza în timp real fluxul tranzacțiilor financiare. La fel de bine s-ar putea corecta și o altă realitate economică ce creează o dublă măsură: achizițiile intracomunitare ce anulează o bună parte din TVA de colectat. De foarte multe ori marfa nu pleacă din țara de unde s-a declanșat achiziția. Lucru care nu e tocmai normal, la deducerea TVA”, a detaliat europarlamentarul.

Deficitul de încasare a TVA este relevant atât pentru UE, cât și pentru statele membre, întrucât TVA are o contribuție importantă atât la bugetul UE, cât și la bugetele naționale. Studiul aplică o metodologie descendentă în ceea ce privește consumul, folosind datele din conturile naționale pentru estimarea deficitelor de încasare a TVA. Deficitul de încasare a TVA se calculează ca diferența dintre TVA datorată și veniturile reale din TVA și, ca atare, reprezintă veniturile din TVA pierdute în comparație cu un calcul teoretic al TVA.

Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile.

În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.

Digitalizarea ne obligă să avem un internet sigur, iar UE va avea o legislație care să ne protejeze, a subliniat eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), care a atras atenția asupra pericolelor pe care le implică procesul de digitalizare.

”Chiar dacă mai anevoios, cu pasul mărunt al administrației românești, vom trece și noi la ceea ce se numește digitalizare, la acel mod de viață în care internetul, programele și aplicațiile existente și viitoare ne vor ușura modul în care interacționăm, modul în care instituțiile funcționează, modul în care ne trăim viața de zi cu zi, la un click distanță de orice. Digitalizarea nu e însă un proces lipsit de pericole. Trăim vremuri în care tehnologia se dezvoltă cu viteză și atinge zone pe care legislația nu le-a putut prevedea ori reglementa”, a semnalat eurodeputatul.

Mircea Hava a adus în discuție această temă deoarece, pe lângă ” beneficiile incontestabile ale rețelelor de socializare, ele sunt totodată o vulnerabilitate și expun cetățenii, atât din România cât și alte state membre, la o lungă serie de pericole.”

”Chiar dacă în România acest subiect nu este tocmai pe agenda publică, există nu puține cazuri în care, așa cum a relatat mass-media, internetul și rețelele sociale au fost folosite pentru a corupe și manipula. Iar aceste probleme ne vor ajunge și pe noi din urmă, și chiar n-ar fi rău să fim pregătiți pentru ele. (…) Avem deja destule exemple, cum spuneam mai sus, prin care rețelele de socializare sunt folosite, fără impunitate, pentru a dezinforma ori a manipula. Avem și la noi acasă exemple de ferme de troli, care sunt situate în te miri ce colț al lumii, însă prin intermediul internetului și rețelelor de socializare nu fac altceva decât să manipuleze ori dezinformeze în folosul lui X sau Y, politician sau companie dispuși să plătească pentru asta. Mai mult decât atât, mă gândesc la pericolele la care sunt expuși cei mici. Mă gândesc la nepoții mei, pentru care rețelele de socializare, nici nu le știu eu pe toate, au devenit o parte integrantă din cotidian”, a subliniat eurodeputatul.

Acesta a amintit de Frances Haugen, fostă angajată a companiei Facebook, devenită wistleblower, care a fost audiată în cadrul Parlamentului European cu privire la practicile, o să le spun neortodoxe, ale companiei. ”Au fost atinse teme importante, precum modul în care copiii și tineri sunt afectați mental prin intermediul rețelelor sociale, dar și practica de <<micro targeting>>, prin care politicieni sau partide manipulează cetățenii, pe baza datelor personale pe care aceste companii le strâng de la utilizatori. Așa cum a declarat colegul meu din grupul EPP, Andreas Schwab, cel care este și eurodeputatul responsabil de inițiativa DMA – Digital Markets Act, aceste audieri ale doamnei Haugen ne ajută să înțelegem mai bine rolul pe care rețelele sociale îl au în societate și ne vor ajuta, la nivelul Parlamentului European, să promovăm o legislație care să elimine aceste pericole la care ne expunem pe noi și, în special, pe cei mici și tineri”, a detaliat Hava.

În încheiere, eurodeputatul a punctat că ”siguranța în mediul online este una dintre prioritățile parlamentarilor PPE iar Comisia Europeană și Parlamentul European trebuie să se asigure că cetățenii UE pot folosi în siguranță internetul și serviciile bazate pe internet, precum platformele și rețelele sociale.”

Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Noile norme vor proteja mai bine consumatorii și drepturile lor fundamentale online și vor duce la piețe digitale mai echitabile și mai deschise pentru toți. Un cadru de reglementare modern la nivelul pieței unice va stimula inovarea, creșterea economică și competitivitatea și va oferi utilizatorilor servicii online noi, mai bune și fiabile.

Acesta va sprijini, de asemenea, extinderea platformelor mai mici, a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate, oferindu-le un acces facil la clienții de pe întreaga piață unică și reducând, în același timp, costurile de asigurare a conformității.

În plus, noile norme vor interzice condițiile inechitabile impuse de platformele online care au devenit sau se preconizează că vor deveni controlorii fluxului de informație ai pieței unice. Cele două propuneri sunt elementele centrale în ceea ce privește ambiția Comisiei de a face din următorii ani deceniul digital al Europei.

Eurodeputatul Mircea Hava a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naționale a României în care a subliniat importanța solidarității ”care să ne ajute să ne înțelegem și să ne acceptăm” pentru a da un exemplu generațiilor viitoare.

”Îi spun <<La mulți ani!>>, azi, pentru că asta e ziua în care s-a întâmplat să se nască țara în care m-am născut. În rest, îi spun <<Mulțumesc!>>- pentru câteva zeci de ani în care am putut să privesc lumea, să apreciez oamenii, să-mi iubesc familia, să trăiesc în inima ei, Alba Iulia. Sunt unul dintre milioanele de români cu copilărie la țară, repartiție după școală, familie, care a trăit fiecare zi cu folos într-un loc binecuvântat, pe care-l voi considera mereu acasă. Toate astea în vremuri în care românii au reușit să transforme binele și răul, pesimismul și optimismul, dezamăgirea și speranța în ceva natural, obligați să aibă parte, mereu, de ambele variante”, a precizat europarlamentarul.

”Așa stând lucrurile, am învățat să răzbim, să ne căutăm și să ne găsim, să ne ocrotim așa cum ne îmbrățișează Carpații. Azi, îmi doresc să avem parte de solidaritatea care să ne ajute să ne înțelegem și să ne acceptăm, să găsim echilibrul dintre libertate și siguranță, câștigând prin asta cel mai important lucru – un exemplu pentru cei ce ne vor urma”, a conchis Mircea Hava.

Începând cu 1990, România serbează la 1 decembrie Ziua Națională. 

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit așadar, atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de principiul wilsonian al naționalităților și de efervescență a mișcărilor de eliberare națională și socială, cât și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.