Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Delegației pentru realțiile cu SUA: Europa și Statele Unite au o șansă enormă de a fi din nou cuplul motor al politicii mondiale

Published

on

© Nicu Ștefanuta - Facebook

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR-PLUS, Renew Europe) a efectuat, în perioada 19-22 iulie, o vizită de lucru la Washington, D.C., în calitate de vicepreședinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu SUA.

”A fost prima noastră vizită după instaurarea administrației prezidențiale Biden și după Summit-ul UE-SUA de luna trecută. Eu sunt un transatlanticist convins și cred cu tărie că rolul României și al UE este lângă SUA. Europa și Statele Unite au o șansă enormă de a fi din nou cuplul motor al politicii mondiale”, a declarat Nicu Ștefănuță, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul vizitei la Washington, D.C, Nicu Ștefănuță a avut o serie de întâlniri la nivel înalt la Departamentul de Stat, la Congres, la Consiliul Național de Securitate și la Senat.

”La Departamentul de Stat, am primit asigurări că sprijinul american pentru Republica Moldova va veni în completarea celui european. Suntem și unii și alții alături de Maia Sandu și de PAS în reformele pe care le-au promis. Concret: 500,000 de vaccinuri, din care 150,000 livrate deja, vor merge din SUA spre cetățenii moldoveni, iar Departamentul de Comerț va veni cu o strategie de investiții în Moldova. Asta se va completa bine cu pachetul european de redresare de 600 de milioane de euro, la care se adaugă și 150 de milioane din fonduri structurale europene, pe care le poate accesa Moldova”, a precizat Nicu Ștefănuță.

La Congresul SUA, Nicu Ștefănuță s-a întâlnit cu peste 20 de membri importanți ai Camerei Reprezentanților, împreună cu care a desfășurat o serie de sesiuni de lucru centrate pe stoparea pandemiei prin vaccinare, pe cooperarea economică și comercială, pe provocările comune în materie de afaceri externe și securitate, pe relațiile cu China și pe lupta împotriva crizei climatice: „Eu am condus sesiunea comună între Parlamentul European și Congresul SUA privind schimbările climatice și vă spun sigur un lucru: America is back! Nu doar că SUA a revenit în Acordul de la Paris privind clima, dar are propria legislație similară cu a noastră, cu Pactul Verde European, care cuprinde priorități comune, cum sunt, de exemplu, taxarea carbonului la graniță și investițiile în energiile regenerabile. UE împreună cu Statele Unite pot fi invincibile în lupta cu schimbările climatice”, a mai subliniat Nicu Ștefănuță.

Subiectul schimbărilor climatice a fost abordat și în cadrul întâlnirii eurodeputatului Nicu Ștefănuță cu Președintele Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi: „I-am povestit lui Nancy Pelosi despre suferințele românilor aflați sub povara inundațiilor și ale sutelor de victime din toată Europa. Mi-a spus foarte clar că lupta pentru oprirea, dar și pentru adaptarea la schimbările climatice e lupta generației mele și m-a asigurat că în legislatura ei, SUA va adopta un pachet legislativ serios pentru lupta cu schimbările climatice”.

Discuțiile la Consiliul Național de Securitate și la Senat s-au axat pe principalele provocări transatlantice în materie de relații externe și de securitate, printre care se numără ascensiunea Chinei pe plan mondial, agresivitatea Rusiei în Europa de Est și implicațiile programului nuclear al Iranului.

Vizita oficială a europarlamentarului Nicu Ștefănuță la Washington, D.C s-a încheiat cu o întâlnire la Ambasada României în SUA.

”Am discutat împreună cu domnul Cristian Gaginski, Ministru Plenipotențiar, despre cooperarea bilaterală dintre România și SUA în domeniul apărării și cel al energiei. Am urat succes echipei care va fi, în curând, întregită de ambasadorul Andrei Muraru și am asigurat-o de tot sprijinul meu”, a mai spus eurodeputatul român.

Nicu Ștefănuță este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. Este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite și membru supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European. Este membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, iar la nivelul grupului Renew Europe, Nicu Ștefănuță este coordonator în cadrul Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Unirea de la 1859 a fost primul pas spre făurirea României întregi, iar astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române.

”Unirea de la 1859 a fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării. Unirea rămâne un ideal, pentru care avem obligația să milităm continuu și în care nu avem dreptul să nu credem. România nu este astăzi întreagă. Basarabia ne-a fost furată și este firesc să revină acasă. Acesta este adevărul istoric. În fiecare an, ne prindem în Hora Unirii în amintirea acelor vremuri de glorie. Este timpul să le retrăim prin refacerea României adevărate”, a precizat europarlamentarul.

La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, informează Agerpres.

Senatul României a adoptat, la 2 iunie 2014, proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională. La 3 decembrie, Camera Deputaţilor adopta Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, potrivit căreia autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a insistat la reuniunea miniștrilor energiei din UE, pentru o mai bună coordonare la nivel european, mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură și măsuri hotărâte pentru a evita astfel de situații pe viitor.

Acesta a participat la Consiliul informal al miniștrilor energiei și mediului care a avut loc la Paris, la invitația ministrului pentru Tranziție Ecologică din Franța, doamna Barbara Pompili.

La dezbaterile la care a luat parte împreună cu miniștrii energiei din UE, eurodeputatul a reafirmat angajamentul Parlamentului European și al Comisiei ITRE, pe care o conduce, față de Acordul de la Paris, obiectivele ambițioase din Green Deal (Pactul Verde European), Pachetul Fit for 55.  ”Am subliniat dorința și nevoia unei colaborări strânse și eficiente între Consiliul UE și Parlament pentru soluționarea dosarelor legislative extrem de importante pentru viitorul și direcțiile asumate de Europa. Avem nevoie de o voce comună puternică pentru a opri criza prețurilor mari la energie, pentru a implementa cu rezultate bune strategia energetică a UE, dar și strategia pentru hidrogen, combustibilul viitorului”, a subliniat Cristian Bușoi, potrivit unui comunicat de presă.

În cadrul dezbaterii privind prețurile la energie, eurodeputatul a solicitat ”o mai bună coordonare între toate statele membre, solidaritate și măsuri ferme, pe care să le implementăm rapid, care să atenueze impactul asupra oamenilor și companiilor.”

”Crearea unei platforme comune de achiziție a gazelor la nivel european, creșterea capacităților de stocare și rezerva pentru gaze, accelerarea interconectărilor, care să reducă dependența UE față de Rusia, mai ales în contextul geopolitic actual, precum și diversificarea surselor de aprovizionare sunt soluții ce trebuie implementate. Pe termen mediu, investițiile în sursele regenerabile, în primul rând, și în energia nucleară, în acele țări care doresc să facă acest lucru, reprezintă cheia pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața avalanșei neașteptate a prețului gazelor”, a conchis Bușoi.

Comisia Europeană urmează să prezinte o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei prin care Uniunea Europeană urmărește să-și diversifice furnizorii.

De asemenea, UE intenţionează să adopte o poziţia dură pentru a pune capăt contractelor pe termen lung de import de gaze naturale, în cadrul tranziţiei sale verzi, ceea ce reprezintă o lovitură pentru principalul său furnizor Rusia.

Pentru diversificarea surselor de energie, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

În cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în pofida opoziției Germaniei care respinge această idee, apreciind că energia nucleară nu înseamnă ”enegie verde”.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE2 mins ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA2 mins ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE2 mins ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO2 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO2 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac3 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE4 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA4 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending